Zilele acestea, guvernanții au adoptat legea bugetului de stat pe 2023. Așa cum era de așteptat, opoziția a criticat vehement acest buget. USR, prin vocea lui Cătălin Drulă, a spus că acesta este „un buget mincinos, inflaționist”. Astfel de remarci nu reprezintă o surpriză. Totuși, dacă aruncăm o privire peste bugetul din 2021, atunci când USR se afla la guvernare și comparăm rezultatele finale, observăm că unele dintre estimările făcute au fost de asemenea „mincinoase”. Din nou, acest lucru nu reprezintă o surpriză pentru că, predicțiile sunt dificile, iar cifrele suferă fluctuații ca urmare a apariției unor evenimente imprevizibile asupra cărora guvernanții nu au control. Liderul USR nu are cum să știe cu precizie dacă guvernul va reuși să atingă sau nu aceste cifre la sfârșitul anului 2023.
Bugetul pe 2021: predicții vs realitate
În primul rând ar trebui remarcat încă din capul locului că bugetul pe 2021 a fost adoptat cu întârziere. În mod normal, acesta trebuia adoptat la sfârșitul lui 2020, dar în practică acesta a fost adoptat în februarie 2021. Anul acesta de pildă, bugetul a fost adoptat la timp. Trecând peste această primă observație, câteva cifre prevăzute de coaliția PNL – USR – UDMR de la vremea respectivă nu au corespuns în realitatea de la sfârșitul anului 2021. De pildă, cheltuielile pentru anul 2021 erau proiectate la 444,90 miliarde de lei. Cu toate acestea, la sfârșitul lui 2021 cheltuielile bugetului de stat au fost de 460 miliarde de lei, în creştere cu 8% faţă de 2020. Totodată, datoria publică va ajunge în 2021 la 50% din PIB, un procent pe care o ţară cu un produs intern brut de sub 250 de miliarde de euro, şi-l permitea cu greu. Dobânzile plătite la creditele statului au fost în 2021 la 17 miliarde de lei, în creştere cu 24% faţă de anul 2020.
Dacă ne uităm la modul în care au fost împărțiți banii la diverse ministere, vedem din nou dificultatea de a face predicții exacte. De pildă, în 2021 au fost tăiați bani de la Ministerul Afacerilor Externe, acesta primind 1,09 miliarde de lei, o scădere de 0,83%. Decizia s-a dovedit a fi neinsiprată în contextul în care în nici un an de zile Rusia va invada Ucraina, iar Ministerul de Externe va juca un rol foarte important. Tot în aceeași notă, Ministerul Apărării, care va căpăta și el o importanță sporită în contextul războiului din Ucraina, primea în 2021 doar 22,7 miliarde de lei, comparativ cu cele 35,2 miliarde lei alocate în 2023. Bani erau tăiați și de la serviciile de intelligence, din nou un pilon important de securitate în contextul viitorului conflict din Ucraina.
Toate aceste lucruri demonstrează că există o prăpastie între aștepări și realitate. Dacă membri guvernului Cîțu ar fi prevăzut cu precizie că Putin va invada Ucraina, atunci ar fi alocat probabil mai mulți bani către ministerele care se ocupă de securitatea națională. Totuși, acest eveniment a fost unul neprevăzut. Criticile USR la adresa bugetului pe 2023 sunt în acest moment lipsite de sens, o pură demagogie. Realitatea va confirma sau infirma pe parcurs previziunile făcute de guvernanți.
