Guvernul României a încercat să găsească soluții pentru a ține inflația sub control și a reduce facturile cetățenilor la energie electrică și gaze, însă 2022 a fost anul celei mai mari inflații din ultimii 30 de ani. Prețurile pentru energie electrică și gaze au scăpat de sub control după izbucnirea conflictului dintre Ucraina și Rusia, iar criza energetică se prelungește și în 2023.
Compensarea și plafonarea prețurilor la energie electrică și gaze
Criza energetică a fost cea mai mare provocare deoarece România a înregistrat printre cele mai mari prețuri din UE. România este pe locul 5 în clasamentul țărilor cu cele mai mari creșteri ale prețurilor la energie electrică. În prima jumătate din 2022, prețul energiei electrice a crescut cu 55%, comparativ cu aceeași perioadă din 2021. Creșteri mai mari au înregistrat Estonia, Letonia, Danemarca și Cehia, arată Eurostat. La nivelul UE, România are un preț al energiei electrice de 0,2363 Euro/Kwh, mai mare decât cel din Franța (0,2086 euro/Kwh). Ungaria are preț de 0,0948 euro/Kwh, iar Bulgaria de 0,1093 euro/Kwh.
La nivelul UE, România are un preț al energiei electrice de 0,2363 Euro/Kwh, mai mare decât cel din Franța (0,2086 euro/Kwh). Ungaria are preț de 0,0948 euro/Kwh, iar Bulgaria de 0,1093 euro/Kwh. Prețul gazului din România este de 0,0611 euro/Kwh, arată Eurostat, mai mare decât cel din Polonia (0,0549 euro/Kwh) și Ungaria, care are cel mai mic preț din UE (0,0291 euro/Kwh).
Guvernul României a propus o schemă de compensare pentru perioada 1 aprilie 2022 – 31 martie 2023, dar schema s-a dovedit ineficientă deoarece nu a ținut prețurile sub control. Spre sfârșitul anului, Guvernul a decis revenirea la energie electrică cu preț reglementat, iar prețul gazului a rămas și el plafonat. De la 1 ianuarie 2023 prețurile vor fi plafonate la energie electrică, până în aprilie 2025, după cum urmează: 0,68 lei/kWh pentru un consum între 0 și 100 kWh; 0,80 lei/kWh pentru un consum între 100 și 255 kWh; și 1,3 lei/kWh pentru cei care depășesc consumul lunar de 255 kWh. Prețurile au fost plafonate inclusiv pentru consumatorii non-casnici, precum companiile, instituțiile publice și alte entități.
În privința gazului, prețul e plafonat la 0,31 lei/kWh pentru clienții casnici și 0,37 lei/kWh pentru clienții non-casnici.
Astfel de măsuri au fost introduse și în alte țări precum Germania, care a plafonat prețurile la energie electrică și gaze. De asemenea, în Franța și Ungaria piața de energie electrică și gaze este reglementată de guvern.
Pensii mărite și ajutoare sociale
În primăvara lui 2022, coaliția de guvernare a decis acordarea unei pachet numit „sprijin pentru România”. Pensionarii cu venituri sub 2.000 de lei au primit o singură dată un ajutor de 700 de lei. De asemenea, persoanele vulnerabile au primit, o dată la 2 luni, un voucher de 50 de euro pentru a face față crizei energetice și inflației. Voucherele erau plătite din fonduri europene puse la dispoziție de Comisia Europeană.
Alte măsuri ale pachetului „sprijin pentru România” au fost: dublarea normei de hrană pentru pacienții din spitale, garantarea unor credite în valoare de 75.000 de lei, garantarea unor credite pentru studenți, creșterea (voluntară) a salariului minim cu 200 de lei scutiți de taxe, majorarea valorii tichetelor de masă de la 20 de lei la 30 de lei.
Aproape de sfârșitul anului, coaliția de guvernare a decis să vină cu o nouă versiune a acestui pachet și a decis: creșterea pensiilor cu 12,5% de la 1 ianuarie 2023; creșterea salariului minim la 3.000 de lei (dintre care 200 de lei neimpozabili); oferirea a 6 vouchere de 250 de lei (pe toată durata anului 2023) pentru pensionari și familiile cu venituri mici, pentru a-și putea cumpăra alimente; oferirea a două vouchere de 700 de lei fiecare pentru compensarea prețurilor la energie și gaze, tot pentru pensionari și familii vulnerabile.
Măsurile adoptate de Guvern au crescut veniturile românilor în anul inflației, iar pentru 2023 există speranțe ca această tendință să continue. Bugetul pentru anul 2023 prevede o creștere economică și o inflație mai mică decât în 2022, ceea ce poate însemna o altă creștere a veniturilor cetățenilor. În ultimii ani, România a reușit să se apropie de salariile de țările din Europa Centrală precum Polonia, Cehia sau Slovacia. Inclusiv Comisia Europeană ne încurajează să creștem salariile, după ce a impus ca salariul minim să fie 50% din salariul mediu al țării.
