SALROM, compania națională care exploatează zăcămintele de sare, are un viitor incert în următorii ani, după ce s-ar pregăti atât listarea pe bursă, cât și o lovitură dură din partea Comisiei Europene, care ar putea schimba exploatarea zăcămintelor de sare din UE.
SALROM este o companie controlată de statul român, prin Ministerul Economiei, în proporție de 51% și 49% din acțiuni sunt deținute de Fondul Proprietatea. În 2023, Fondul Proprietatea va vinde acțiunile sale și va părăsi SALROM. Acțiunile vor fi vândute pe bursă, după ce anul trecut Guvernul a aprobat această tranzacție. Momentan, nu se cunoaște valoarea acestor acțiuni, iar statul român nu s-a arătat dispus să le cumpere pentru a controlat complet o companie care an de an înregistrează profit.
În 2021, SALROM a declarat un profit de 60 de milioane de lei, potrivit datelor financiare. Veniturile totale din vânzări se ridică la peste 350 de milioane de lei. Pentru anul 2022, compania poate să declare un profit și mai mare deoarece conflictul din Ucraina a avantajat România și ucrainenii au fost nevoiți să-și închidă multe mine de sare. SALROM a devenit una dintre cele mai importante companii care exportă sare în regiune. Țările care cumpără cel mai mult sare din România sunt Austria, Ungaria, Slovacia, Polonia, Bulgaria și Republica Moldova. SALROM este una dintre puținele companii de stat care înregistrează profit an de an și intenționează să-și crească producția pentru a face față cererii tot mai mari, după ce Ucraina și-a redus producția.
Lipsa de investiții
Chiar dacă SALROM este una dintre cele mai importante companii românești, s-a confruntat mereu cu o lipsă de investiții în noi tehnologii. Nici măcar cu participarea privaților, prin Fondul Proprietatea, nu s-au realizat aceste investiții care ar fi trebuit să crească producția și să eficientizeze exploatarea de sare.

Florin Spataru/ Inquam Photos / Octav GaneaMinistrul economiei a anunțat că unele mine vor beneficia de investiții în următorii ani, însă prea puțin pentru a vorbi de o retehnologizare la nivelul întregii companii.
„Alături de directorul SALROM, Dan Dobrea, am transmis conducerii Salinei Slănic Prahova că avem fonduri pentru investiţii. Până la sfârşitul anului va fi achiziţionată o combină care va dubla producţia de sare şi va fi finalizată consolidarea structurii puţului care va deservi liftului pentru turişti, o investiţie aşteptată de 12 ani la Prahova”, a spus ministrul Spătaru. De asemenea, ministrul a acuzat starea deplorabilă în care se află calea ferată ce face legătura cu aceste mine de sare, cerându-i ministrului transporturilor să investească în refacerea căilor ferate industriale.
Lovitură dură din partea UE
Comisia Europeană pregătește un proiect care ar putea afecta grav exploatarea zăcămintelor de sare din România. Potrivit unui draft, Comisia Europeană ar urma să propună schimbarea condițiilor privind producția de sare din Uniunea Europeană. SALROM s-a arătat deja îngrijorată de aceste schimbări, precizând că s-ar putea pierde 1.000 de locuri de muncă și, în consecință, va fi afectată direct producția națională de sare.
O decizie finală ar urma să se ia în Parlamentul European, în următoarea perioadă. Europarlamentarii români Cristian Bușoi (PNL) și Carmen Avram (PSD) s-au arătat dispuși să apere interesele naționale ale României, potrivit unui răspuns transmis redacției PS News.
„Sunt de asemenea de acord cu unele îngrijorări exprimate de SALROM, de societatea română care se ocupă de exploatările de sare și care, în contextul războiului din Ucraina, în contextul agresiunii ilegale a Rusiei împotriva Ucrainei, a căpătat și o dimensiune regională, și evident una strategică, nu doar pentru România, ci și pentru țările din regiune. În funcție de cum va arăta actul delegat final, vom vedea în ce măsură putem să ne coordonăm pentru a avea cel mai bun rezultat pentru România și pentru industria sării din România”, a precizat Cristian Bușoi.

Astfel, anul 2023 se anunță unul foarte complicat pentru SALROM dacă CE va face aceste modificări. SALROM va trebui să-și continue procesul de retehnologizare, dar și să țină cont de noile condiții stabilite la nivelul UE și să adapteze la noua piață. Totodată, compania își va schimba acționariatul după listarea pe bursă, iar modificările pregătite de Comisia Europeană ar putea speria investitorii privați.
