Fenomenul violenței în școli este unul bine documentat în România. Cu toate acestea, autoritățile nu reușesc să găsească acele politici publice care să prevină și să descurajeze aceste practici. Ocazional, incidente grave apar în atenția opiniei publice, precum cel de la Colegiului Tehnic „Dumitru Mangeron” din municipiul Bacău, acolo unde un elev de 15 ani își umilea colegii obligându-i să își bage capul în vasul de toaletă. Videoclipul a stârnit revoltă, iar ulterior s-a ajuns la concluzia că elevul violent nu era la prima abatere. Astfel de incidente nu fac decât să scadă încrederea în instituțiile de învățământ din România și, în sens mai larg în instituțiile din țară care nu reușesc să îngrădească creșterea actelor similare de violență în școli.
Violența în școli, în creștere
Datele din ultimii ani arată că fenomenul violenței în școli este în creștere. Potrivit Ministerului Educației, în anul școlar 2019 – 2020 au fost înregistrate 7.715 cazuri de atacuri la persoană, atentate la securitatea unităţii şcolare, la bunuri, dar şi alte fapte de violenţă sau atentate la securitatea în spaţiul şcolar. În anul șcilar 2021 – 2022 vor fi cu aproape 2.000 mai multe astfel de cazuri. Interesant de remarcat e că în anul școlar 2020 – 2021, atunci când elevii au avut o prezență redusă în școli, pe fondul pandemiei și a măsurilor privind învățământul la distanță, tot avem un număr semnificativ de astfel de cazuri – 2.218. Tot rapoartele Ministerului Educației arată și în ce județe se găsesc cele mai periculoase școli. Astfel, în anul 2021 – 2022 în județul Brașov s-au înregistrat 1.555 de cazuri, în Cluj 746 de cazuri, în Dâmbovița 678 de cazuri, în Ilfov 539 de cazuri, iar în municipiul București 522 de cazuri.
În 2021, un studiu al Fundației World Vision România arăta că 71% dintre elevi au fost martori sau victime ale violenței în școli, uneori chiar în timpul orelor. România nu stă bine nici la nivel european. Potrivit datelor publicate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), România se situează pe locul 3 în clasamentul celor 42 de ţări în care a fost investigat fenomenul. Aproximativ 17% dintre copiii de 11 ani au recunoscut că au agresat alți elevi cel puțin de trei ori într-o lună. Procentul crește proporțional cu vârsta. De pildă în cazul elevilor de 15 ani, 23% dintre aceștia au recunoscut că au săvârșit fapte similare.
Ce se poate face?
Ținând cont de aceste statistici alarmante, Ministerul Educației poate lua o serie de măsuri, la nivel individual sau chiar în parteneriat cu alte instituții, cum ar fi Ministerul Afacerilor Interne. În primul rând este nevoie de o mai mare securitate în școli. Puține școli din România sunt dotate cu camere de supraveghere, astfel încât numeroase incidente nu sunt niciodată descoperite din cauza reticenței victimelor de a vorbi despre acestea. Totodată paza în școli nu trebuie să se rezume doar la paza efectivă a clădirii și a perimetrului acesteia, ci și la siguranța elevilor în timpul pauzelor. Majoritatea incidentelor violente au loc exact în timpul acestor pauze dintre ore.
Acestea fiind spuse, Ministerul Educației poate lua măsuri mai dure împotriva elevilor recidiviști. Scăderea notei la purtare nu reprezintă un factor care să descurajeze într-o mare măsură astfel de acte. Pe de altă parte, exmatricularea directă, inclusiv pentru abateri mai mici, chiar dacă reprezintă o măsură de ultim resort, poate duce în timp la descurajarea acestor acte de violență. Nu în ultimul rând, introducerea în programă a unor cursuri în care să se discute deschis despre fenomenul bullying-ului poate ajuta pe termen lung la conștientizarea și prevenirea fenomenului.
Acestea fiind spuse, reprezentanții instituțiilor de învățământ trebuie să nu uite că școlile sunt responsabile nu doar pentru educația elevilor, ci și pentru securitatea lor în timpul programului.
