Liderii Uniunii Europene au convenit asupra suplimentării cu fonduri „importante” pentru a susține cumpărarea de camere de filmat și plata personalului, însă nu și finanțarea directă a construcției de garduri la frontiere, se arată într-o analiză Politico.
În contextul în care mai multe state membre cer ajutor pentru întărirea frontierelor, Uniunea Europeană, care a respins în trecut construirea acestora ca fiind o soluție brutală specifică lui Trunp, promite acum asigurarea unor fonduri „substanțiale” pentru plata polițiștilor și a echipamentelor de supraveghere.
După plecarea președintelui Volodymyr Zelenski de la Consiliul Uniunii Europene de săptămâna trecută, a avut loc o confruntare între diferite opinii asupra migrației. În primele ore ale dimineții de vineri, liderii Uniunii au făcut numeroase propuneri, în încercarea de a limita creșterea numărului de persoane care sosesc pe continent în afara canalelor legale. Unii dintre aceștia au cerut ca Bruxelles-ul să contribuie la plata construcției gardurilor de frontieră, alții au susținut retrimiterea în țările de origine a solicitanților de azil respinși.
Potrivit unui oficial, cancelarul german Olaf Scholz a încercat să aplaneze discuțiile. Vrem să transformăm Uniunea Europeană într-o fortăreață? Pur și simplu, zidurile nu sunt o soluție, a afirmat acesta, dând drept exemplu granița dintre Statele Unite și Mexic, unde dezbaterile privind zidul de frontieră nu au oprit trecerea ilegală.
Cu toate acestea, liderii prezenți la Consiliu au adoptat aplicarea unor metode mai stricte de control la frontierele Uniunii Europene. Este un indiciu al modului în care Uniunea și-a înăsprit poziția cu privire la acest subiect de la apogeul crizei refugiaților sirieni din 2015-2016.
Până acum, gardurile de frontieră au fost considerate în mare parte a Europei drept un instrument abuziv, mai degrabă spectaculos decât util cu adevărat. Însă tot mai multe țări membre au construit deja astfel de bariere și speră ca Bruxelles-ul să contribuie la plata altora, în viitor. Oficialii UE nu sunt dispuși să aprobe finanțarea acestui tip de garduri, însă sunt de acord cu contribuții pentru instalarea tehnologiei de supraveghere și plata polițiștilor de frontieră.
„E nevoie de o bună gestionare a frontierelor și vom acționa în așa fel încât să le consilidăm pe cele externe”, a declarat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cadrul conferinței de presă de vineri dimineață (10 februarie).
Pe măsură ce liderii europeni amână luarea unei decizii ferme, Austria face presiuni pentru obținerea de resurse pentru această chestiune, în condițiile în care țara se confruntă cu o creștere a numărului de migranți care sosesc prin Balcanii de Vest, adesea venind prin Serbia și Ungaria.
Printre cererile Austriei: „mobilizarea imediată de fonduri și mijloace substanțiale” pentru a ajuta țările să-și consolideze „capacitățile și infrastructura de protecție a frontierelor”, în mod special pentru „supravegherea, inclusiv supraveghere aeriană și echipamente”.
„Comisia Europeană a convenit oferirea unui sprijin substanțial”, a afirmat cancelarul austriac Karl Nehammer la finalul evenimentului, menționând că acest lucru înseamnă că o țară de frontieră ca Bulgaria poate folosi acum banii de la Bruxelles pentru a asigura personalul și vehiculele de frontieră, urmând apoi să direcționeze fonduri proprii „pentru consolidarea gardului de frontieră”.
Cu alte cuvinte, Uniunea Europeană plătește de facto pentru construirea de garduri de frontieră, chiar dacă afirmă că nu o face.
Bulgaria a reprezentat un subiect important în cadrul întrunirii. Uniunea Europeană își propune să contribuie la consolidarea unui gard între frontiera acesteia și Turcia, un proiect care se ridică la €2 miliarde de euro. Însă Comisia avertizează că bugetul total penru finanțarea proiectelor de garduri la frontiere este de 3 miliarde de €.
Austria nu este singura țară care a cerut creșterea fondurilor destinate frontierelor; și alte țări, printre care Ungaria, Danemarca, Estonia, Lituania, Letonia și Grecia, au semnat o scrisoare în care cereau în ajunul summitului măsuri mai dure la frontieră. Documentul reitera o scrisoare similară trimisă în octombrie 2021, în care 12 state membre cereau Comisiei Europene acordarea de fonduri pentru garduri la frontiere.
Von der Leyen, care se opune acestei finanțări de către Uniunea Europeană, a declarat după întâlnire că liderii au convenit să folosească banii europeni doar pentru infrastructură: camere, turnuri de supraveghere, vehicule speciale. Aceasta a dat drept exemplu un gard de frontieră care are nevoie de reabilitare, întrucât „nu funcționează”, din lipsă de personal adecvat și echipament de supraveghere. Efortul face parte dintr-o serie de „proiecte-pilot”, a declarat von der Leyen, care va fi lansat de UE pentru a ilustra, printre altele, modul în care o frontieră ideală ar trebui să gestioneze solicitanții de azil.
„Vorbim despre o frontieră funcțională, de o procedură comună tuturor granițelor externe europene”, a mai declarant oficialul european.
