Skip to content
Puterea Știrilor Video

Tranșa a treia din PNRR, condiționată de legea pensiilor speciale. Marcel Boloș avertizează: „Există un risc de neconformare a clasei politice”

Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene Inquam Photos / George Călin

Invitat la „Puterea Știrilor”, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a atras atenția că banii din tranșa a treia din PNRR, cea care este condiționată de legea pensiilor speciale, „depind de decizia politică și există, din acest punct de vedere, un risc de neconformare a clasei politice la ceea ce scrie în PNRR”.

Mai exact, a explicat ministrul, Comisia Europeană așteaptă o lege a pensiilor speciale care să țină cont de două elemente, sustenabilitate și contributivitate. Termenul de plată pentru tranșa a treia este mai-iunie 2023, a adăugat Boloș.

„În ceea ce privește implementarea PNRR trebuie să fim destul de tehnici și să furnizăm toate documentele pe care Comisia în mod justificat ni le solicită și să încercăm ca în mod profesionist să putem duce procesul de validare până la capăt, altminteri compromitem termenele la care trebuie să primim banii, sursele noastre de finanțare care sunt pentru proiecte de infrastructura de dezvoltare pe termen lung.

Desigur, componentă politică este importantă pentru că, uitați-vă, deciziile care privesc pensiile speciale, urmează reforma mare a pensiilor și recalcularea pensiilor în anul 2023, guvernanța companiilor de stat. Toate acestea sunt jaloane care depind de decizia politică și există din acest punct de vedere un risc de neconformare a clasei politice la ceea ce scrie în PNRR, însă aici este de decis dacă urmăm calea din PNRR și continuăm cu finanțarea proiectelor care sunt cuprinse în PNRR sau încercăm alte căi pentru a asigura implementarea PNRR, ceea ce este foarte puțin probabil”, a declarat Marcel Boloș la „Puterea Știrilor”.

Cel mai grav lucru care se poate întâmpla: blocarea PNRR

Potrivit ministrului, Comisia Europeană solicită „în mod corect” ca legiuitorii români să țină cont de sustenabilitate și contributivitate atunci când vor elabora legea pensiilor speciale. Boloș a precizat că „cel mai grav” lucru care i se poate întâmpla României este blocarea PNRR, iar „acest lux nu cred că ni-l permitem”.

„Noi, în PNRR, avem două condiții fundamentale pentru acest jalon, primul fiind cel legat de sustenabilitate. Ca să facem dovada sustenabilității trebuie să avem la bază simulările volumului de cheltuieli publice pe care o generează legea pensiilor speciale pe termen lung, nu e vorba de un an, doi, ci trebuie văzută tendința aceasta pe care o are în volumul de cheltuieli publice generate de pensiile speciale.

A doua condiție este cea referitoare la contributivitate. Practic, pensiile speciale trebuie să aibă în esență și ca regulă de bază contributivitatea, cea pe care o solicită în mod corect Comisia Europeană să se regăsească în proiectul de lege.

Deci, varianta cea mai gravă care se poate întâmpla României este ca noi, prin adoptarea unui proiect de lege care nu este în conformitate cu PNRR, să blocăm PNRR, ori luxul acesta nu cred că ni-l permitem, pentru că sunt o serie de contracte de finanțare pe care România le-a avut ca apeluri de proiecte și contracte de finanțare pe care le-a încheiat sau urmează să le încheie. Am avut angajamente pe care ni le-am asumat pentru proiectele mari pentru infrastructura de transport. Deci, practic noi suntem pe un drum fără cale de întors fiindcă ne-am angajat la o serie de proiecte de infrastructură, pe de o parte, pe de altă parte la contractele de finanțare pe care le-a întocmit Ministerul Dezvoltării Regionale, Ministerul Educație, Ministerul Sănătății cu unitățile spitalicești în curând”, a afirmat Boloș.

Termen limită până în mai-iunie

De asemenea, ministrul a spus că autoritățile române mai au câteva luni la dispoziție pentru a trece prin Parlament legea pensiilor speciale și a primi, astfel, tranșa a treia de bani din PNRR.

„Potrivit regulamentului Comisiei Europene, avem două tranșe pentru ceea ce înseamnă cererile de plată în cursul unui an calendaristic, deci, cu alte cuvinte, două cereri de plată putem depune într-un an calendaristic, deci ar urma cererile de plată 3 și 4. Acestea, de regulă, le-am planificat o dată pe semestru pentru ca să avem timpul și răgazul necesar pentru validare. Vedeți că validarea nu se derulează de pe o zi pe alta, sunt necesare cele 100 de zile într-un caz fericit, poate uneori și mai mult.

Pentru cererea de plată numărul 3 termenul ei firesc este luna mai-iunie, astfel încât să putem mai apoi să validăm jaloanele și țintele și să putem să ne încasăm banii, fiind o cerere de plată cu un impact cu un impact financiar foarte mare, dar și cea mai complexă. După aceea, cererile de plată ulterioare sunt mult diminuate ca complexitate”, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, la „Puterea Știrilor”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *