Social-democrații discută zilele acestea despre varianta comasării alegerilor. Potrivit surselor PS News, aceștia ar fi găsit chiar și o formulă prin care suprapunerea alegerilor să nu fie declarată neconstituţională: comasarea alegerilor parlamentare cu cele prezidenţiale.
„Important este să reușim un scor bun și la parlamentare, iar lucrul ăsta nu îl putem face decât prin prezență mare, în cazul nostru. Oamenii nu au interes pentru parlamentare, s-a văzut clar în ultimii ani și varianta ar fi să le grupăm (n.r – alegerile parlamentare) cu altele. Trebuie amintit că avem și decizia CCR din 2012, deci n-arm putea să combinăm localele, de exemplu, cu parlamentarele. Se caută soluții, dar discuții despre comasare sunt, nu excludem, asta e realitatea”, au precizat surse social-democrate pentru PS News.
Reamintim că în 2024 sunt programate patru tipuri de scrutin: europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale. În momentul de faţă ştim că alegerile europarlamentare sunt programate în luna iunie, alegerile locale în septembrie, iar cele parlamentare şi prezidenţiale în noiembrie. Primul lider politic care a vorbit public despre comasare a fost Florin Cîțu, în martie 2022, când încă era președintele PNL.
Ce spuneau celelalte partide despre comasarea alegerilor locale cu cele parlamentare
Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuţ Stroe, afirma recent, referindu-se la posibilitatea unei comasări a alegerilor locale cu cele parlamentare, că ”există suficiente argumente” pentru promovarea unui astfel de proiect. Întrebat cât de fezabilă este posibilitatea comasării alegerilor locale şi parlamentare, purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuţ Stroe, a explicat că din punctul de vedere al liberalilor există argumente pentru promovarea unui astfel de proiect, însă a subliniat că el trebuie discutat în cadrul coaliţiei de guvernare şi agreat de cele trei formaţiuni care fac parte din aceasta.
„Contestaţia de neconstituţionalitate la vremea respectivă puncta un caz anume şi anume proiectul care promova, la vremea respectivă, comasarea celor două alegeri. Acum vom vedea şi probabil că cei din zona juridică, constituţionaliştii partidelor vor încerca să evite acea problemă sesizată de Curte la vremea respectivă”, a mai spus Ionuţ Stroe.
El a amintit că pe subiectul comasării alegerilor există şi o recomandare a Comisiei de la Veneţia. „Nu mai vorbesc de recomandarea Comisiei de la Veneţia şi despre deciziile Curţii Constituţionale, la un anumit moment. (…) Şi, mai este un principiu – sunt tipuri de alegeri diferite. Dacă tu le-ai comasat, parlamentarele cu localele, nu mai ştii pentru cine votezi. La locale sunt alte probleme, candidaţii la Primărie trebuie să vină cu o agendă locală, la Parlament trebuie să vii cu un alt mesaj. Degeaba vin eu că asfaltez drumul judeţean şi drumul local că nu e treaba Parlamentului, cu acest punct de vedere bulversez extrem de mult şi nu rezolv nimic”, a afirmat Kelemen Hunor.
Vicepremierul Kelemen Hunor a declarat că un scenariu care să prevadă comasarea, anul viitor, a alegerilor locale şi parlamentare nu este posibil din punct de vedere constituţional.
„Eu am mai spus şi spun încă o dată – se poate discuta despre orice, dar trebuie să vezi dacă este constituţional. În acest moment, constituţional nu este posibil, fiindcă tu poţi să prelungeşti mandatul autorităţilor locale în anumite situaţii, dar nu poţi aşa că vrei tu. Noi nu avem, în acest moment, situaţia în care se poate prelungi prin lege, oricum, mandatul aleşilor. Nu poţi să scurtezi mandatul Parlamentului, scrie în Constituţie cam cât e.
După aceea, scrie, după alegeri, în cât timp trebuie să convoci un nou Parlament. Mai scrie acolo în cât timp trebuie înfiinţată autoritatea locală sau Consiliul local, să depună şi ei jurământul. Deci, din acest punct de vedere, se poate visa la comasarea alegerilor, dar, din punct de vedere constituţional, din punct de vedere tehnic, trebuie să găseşti o soluţie”, a explicat preşedintele UDMR.
CCR a respins în 2012 o lege care prevedea comasarea alegerilor parlamentare cu cele locale
La acel moment, Curtea Constituțională a respins o lege adoptată în decembrie 2011 prin asumarea răspunderii în Parlament de către guvernul Boc și atacată la CCR de USL. Legea prevedea organizarea concomitentă a celor două tipuri de alegeri, motivul invocat fiind nevoia unor economii la bugetul vlăguit de criza economică.
Curtea Constiuțională a respins însă argumentația guvernului și a declarat legea neconstituțională, invocând trei argumente principale:
– legea modifică procedura de desfășurare a alegerilor cu mai puțin de un an înainte de scrutin, ceea ce poate crea dificultăți autorităților
– legea determină dificultăți în exercitarea dreptului constituțional la vot (alegerile comasate presupun exprimarea opțiunii pe șase buletine de vot: Senat, Camera Deputaților, primărie, consiliul local, consiliul județean și președintele consiliului județean)
– legea restrânge dreptul constituțional de a fi ales (legea contestată prevedea că o persoană nu poate candida în același timp pentru funcția de primar și pentru un mandat de deputat sau de senator și nici pentru funcția de președinte al consiliului județean și pentru un mandat de deputat sau de senator)
”Pentru considerentele arătate, Curtea constată că legea criticată încalcă, în ansamblul său, dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (5) privitoare la obligația de respectare a Constituției, a supremației sale și a legilor și ale art. 37 privind dreptul de a fi ales, interpretate în concordanță cu prevederile art. 21 alin. (3) din Declarația Universală a Drepturilor Omului, art. 25 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, art. 3 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în această materie”, se arăta în decizia Curții Constituționale publicate în Monitorul Oficial din 3 februarie 2012.
Sondaj INSCOP comandat de PNL: PSD, pe primul loc în ceea ce priveşte intenţiile de vot, PNL pe locul al doilea, urmat de AUR
Aproape 47 la sută dintre români afirmă că ar merge cu siguranţă la urne dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, în timp ce aproximativ 21 la sută declară că sigur nu ar vota, arată rezultatele unui sondaj realizat de INSCOP Research. Dintre cei care sigur ar vota, 31,7 la sută ar alege candidaţii PSD, 22,3 la sută pe cei ai PNL, iar 18,2 la sută ar opta pentru AUR.
Sondajul de opinie la nivel naţional a fost realizat de INSCOP Research, la comanda PNL, în perioada 5-19 februarie.
La întrebarea ”Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, cât de sigur sunteţi că aţi merge să votaţi? (% total eşantion)”, 46,7% au răspuns ”Sigur Da (10), iar 20,7% – ”Sigur Nu (1).
Totodată, la întrebarea ”Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare şi ar participa urmatoarele partide politice, dvs. cu candidaţii cărui partid aţi vota? (% total celor care au exprimat o optiune de vot şi au acordat nota 10 la întrebarea privind participarea la vot – 36% din populaţie), răspunsurile au fost următoarele: 31,7% – PSD, 22,3% – PNL, 18,2% – AUR, 11,2% – USR, 4,6% – UDMR, 2,9% – PMP, 2,4% – Pro România, 1,5% – Partidul SOS România, 1,4% – Partidul Verde şi 3,9 % – alte partide.
Datele au fost culese prin interviuri telefonice, volumul eşantionului simplu aleator fiind de 3.000 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste.
Eroarea maximă admisă a datelor este de ±1,79 %, la un grad de încredere de 95%.
