Europa trebuie să își reducă dependența de Statele Unite și să evite să se lase atrasă într-o confruntare între China și SUA în legătură cu Taiwanul, a declarat președintele francez, Emmanuel Macron, într-un interviu acordat după o vizită de stat de trei zile în China.
Vorbind cu POLITICO și cu doi jurnaliști francezi după ce a petrecut aproximativ șase ore cu președintele chinez Xi Jinping, Macron a punctat conceptul său preferat de „autonomie strategică” pentru ca Europa, probabil condusă de Franța, să devină o „a treia superputere”. El a declarat că „marele risc” cu care se confruntă Europa este că „se lasă atrasă în crize care nu sunt ale noastre, ceea ce o împiedică să își consolideze autonomia strategică”.
Xi Jinping și Partidul Comunist Chinez au susținut cu entuziasm conceptul de autonomie strategică al lui Macron, iar oficialii chinezi se referă în mod constant la acesta în relațiile lor cu țările europene. Liderii de partid și teoreticienii de la Beijing sunt convinși că Occidentul este în declin, iar China se află în plină ascensiune și că fragilizarea relației transatlantice va contribui la accelerarea acestei tendințe.
„Paradoxul ar fi că, acaparați de panică, credem că suntem doar urmașii Americii”, a declarat Macron în interviu. „Întrebarea la care trebuie să răspundă europenii… este în interesul nostru să accelerăm [o criză] în Taiwan? Nu. Cel mai rău lucru ar fi să credem că noi, europenii, trebuie să devenim urmași pe această temă și să ne luăm după agenda americană și după o reacție exagerată a Chinei”, a spus el.
La doar câteva ore după ce zborul său a plecat din Guangzhou cu destinația Paris, China a lansat exerciții militare de amploare în jurul insulei autonome Taiwan, pe care China o revendică ca teritoriu al său, dar pe care SUA au promis să o înarmeze și să o apere.
Aceste exerciții au fost un răspuns la turneul diplomatic de 10 zile al președintelui taiwanez Tsai Ing-Wen în țările din America Centrală, care a inclus o întâlnire cu președintele republican al Camerei Reprezentanților din SUA, Kevin McCarthy, în timp ce se afla în tranzit în California.
Persoane familiare cu modul de gândire al lui Macron au declarat că acesta s-a bucurat că Beijingul a așteptat cel puțin până când a ieșit din spațiul aerian chinez înainte de a lansa exercițiul simulat de „înconjurare a Taiwanului”.
În ultimii ani, Beijingul a amenințat în repetate rânduri că va invada Taiwanul și are o politică de izolare a insulei democratice, forțând alte țări să o recunoască drept parte a „unei singure Chine”.
Macron și Xi au discutat „intens” despre Taiwan, potrivit oficialilor francezi care îl însoțesc pe președinte, care pare să fi adoptat o abordare mai împăciuitoare decât Statele Unite sau chiar Uniunea Europeană.
„Stabilitatea în strâmtoarea Taiwan este de o importanță majoră”, i-a spus președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, lui Xi în timpul întâlnirii lor de joia trecută la Beijing. „Amenințarea [cu] utilizarea forței pentru a schimba status quo-ul este inacceptabilă”.
Xi a răspuns spunând că oricine a crezut că poate influența Beijingul în privința Taiwanului se amăgește.
Macron pare să fie de acord cu această evaluare.
„Europenii nu pot rezolva criza din Ucraina; cum putem spune în mod credibil despre Taiwan: ‘aveți grijă, dacă faceți ceva greșit vom fi acolo’? Dacă vreți cu adevărat să creșteți tensiunile, acesta este modul de a o face”, a spus el.
„Europa este mai dispusă să accepte o lume în care China devine un hegemon regional”, a declarat Yanmei Xie, analist de geopolitică la Gavekal Dragonomics. „Unii dintre liderii săi cred chiar că o astfel de ordine mondială ar putea fi mai avantajoasă pentru Europa”.
În cadrul întâlnirii sale trilaterale cu Macron și von der Leyen de joia trecută de la Beijing, Xi Jinping a deviat de la scenariul său doar în privința a două subiecte – Ucraina și Taiwan -, potrivit unei persoane care a fost prezentă în sală.
„Xi a fost vizibil iritat pentru că a fost considerat responsabil pentru conflictul din Ucraina și a redus importanța vizitei sale recente la Moscova”, a declarat această persoană. „Era în mod clar înfuriat de SUA și foarte supărat în legătură cu Taiwanul, cu tranzitul președintelui taiwanez prin SUA și [cu faptul că] problemele de politică externă erau aduse în discuție de europeni”.
În cadrul acestei întâlniri, Macron și von der Leyen au adoptat poziții similare cu privire la Taiwan, a declarat această persoană. Dar Macron a petrecut ulterior mai mult de patru ore cu liderul chinez, o mare parte din ele în prezența doar a traducătorilor, iar tonul său a fost mult mai conciliant decât cel al lui von der Leyen atunci când a vorbit cu jurnaliștii.
De asemenea, Macron a susținut că Europa și-a sporit dependența față de SUA în ceea ce privește armele și energia și că acum trebuie să se concentreze pe stimularea industriilor europene de apărare. În plus, el a sugerat că Europa ar trebui să își reducă dependența de „extrateritorialitatea dolarului american”, un obiectiv politic cheie atât al Moscovei, cât și al Beijingului.
„Dacă tensiunile dintre cele două superputeri se intensifică… nu vom avea nici timp, nici resurse pentru a ne finanța autonomia strategică și vom deveni vasali”, a spus el.
Rusia, China, Iranul și alte țări au fost lovite în ultimii ani de sancțiunile americane care se bazează pe interzicerea accesului la sistemul financiar global, bazat pe dolar. Anumite persoane din Europa s-au plâns de „înarmarea” dolarului de către Washington, care forțează companiile europene să renunțe la afaceri și să taie legăturile cu țări terțe sau să se confrunte cu sancțiuni secundare paralizante.
Macron a afirmat că a „câștigat deja bătălia ideologică privind autonomia strategică” pentru Europa. El nu a abordat chestiunea garanțiilor de securitate americane în curs de desfășurare pentru continent, care se bazează în mare măsură pe asistența americană în materie de apărare, în contextul primului război terestru major din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial.
Fiind unul dintre cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU și singura putere nucleară din UE, Franța se află într-o poziție unică din punct de vedere militar. Cu toate acestea, țara a contribuit mult mai puțin la apărarea Ucrainei împotriva invaziei Rusiei decât multe alte țări.
Autor: Jamil Anderlini & Clea Caulcutt
