Măsurătorile pe canalul Bîstroe au luat sfârșit. Până la finalul lunii aprilie, autoritățile din România vor ști dacă ucrainenii au adâncit sau nu canalul. Ionel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor a declarat pentru PS News că „măsurătorile au decurs cu bine, fără incidente majore”.
„Experții noștri s-au întors sâmbătă acasă, după mai mult de 10 zile în care au stat numai în Ucraina, acolo au dormit, mâncat. S-au măsurat peste 150 km de canal și braț în totalitate, din care aproximativ 40 km exclusiv pe teritoriul ucrainean, adică brațe și canale care sunt sau pot fi navigabile pe teritoriu exclusiv ucrainean, restul fiind ape de graniță comună, ceea ce înseamnă Chilia”, a spus secretarul de stat.
Scrioșteanu a mai afirmat că nu a întâmpinat probleme cu partea ucraineană în privința măsurătorilor.
„Colaborarea a fost bună cu experții ucraineni, cu autoritățile ucrainene, mai puțin acele condiționări puse de armata ucraineană, care sunt la rândul lor condiționate, totuși e zonă de război și funcționează pe legea marțială și atunci Ministerul Apărării are ultimul cuvânt, indiferent de cine ia decizia civilă”, a adăugat oficialul.
Cât despre zilele alocate măsurătorilor, el a mai susținut că „au fost două zile pentru canalul Bîstroe efectiv”, pentru că este un canal destul de îngust.
„Brațul Chilia are și 800 m lățime, pe anumite zone și aproape 1 kilometru, a fost mult mai greu de măsurat brațul Chilia față de canalul Bîstroe, acesta din urmă fiind foarte îngust. Se măsoară câte o fâșie de 50-60 m din mal în mal până se acoperă toată lățimea a ceea ce se măsoară. Fiind foarte îngust, s-a desfășurat destul de repede partea de măsurare”, a conchis secretarul de stat în Ministerul Transporturilor.
De la ce a pornit scandalul Bîstroe?
Scandalul a izbucnit în 15 februarie, după ce ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a declarat că „există semnale că în acest moment Ucraina face lucrări de dragare a canalului Bîstroe, acest lucru putând avea impact asupra mediului şi Deltei Dunării”, iar „Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Mediului trebuie să vină cu o poziţie şi să informeze”. A doua zi, pe 16 februarie, Ministerul Afacerilor Externe a anunțat că va transmite Comisiei Europene că România se opune intenției Ucrainei – care nu este una nouă – de a face lucrări de dragare pe Canalul Bîstroe, precizând că până acum nu a fost informată de vreo instituție din România despre lucrări de adâncire a Canalului Bîstroe pe care le-ar face acum ucrainenii.
MAE a reamintit poziția României, care nu este de acord cu propunerea de includere a brațelor Chilia și Bîstroe ale Dunării în rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T). Premierul Nicolae Ciucă a reacționat și el în acest scandal, spunând că ambasadorul ucrainean la București a fost convocat la Ministerul de Externe pentru a fi solicitată aprobarea Ucrainei ca autoritățile române să meargă să facă verificări acolo.
Președintele Klaus Iohannis s-a pronunțat și el, spunând că „nu trebuie amestecată îngrijorarea pentru prezervarea biodiversității Deltei Dunării cu diverse abordări politice de moment”. „Nu cred că în acest moment e potrivit să atacăm ucrainenii pe baza unor date incerte. Ei nu au nevoie să fie certați”, a spus Iohannis. El a acuzat că „politicienii noștri fug după notorietate, în prag de alegeri”, „comentând fără a ști exact ce se întâmplă”, iar acest conflict ar folosi Moscovei.
La două zile de la intervenția lui Iohannis, premierul Ciucă a spus că „există date şi informaţii că s-a dragat mai mult decât era agreat”, dar că „nu este firesc ca un astfel de subiect să fie preluat şi speculat politic”.
