Mai mulți parlamentari din PNL și PSD au propus un proiect de lege care ar crește pragul electoral de la 5% la 7%, ceea ce ar împiedica mai multe partide mici să intre în Parlament, iar marele pierzător ar fi chiar UDMR, partidul care a ieșit de la guvernare în urmă cu câteva săptămâni.
Adrian Cozma, de la PNL, și Radu Cristescu, de la PSD, sunt deputații care au inițiat acest proiect de lege, care ar schimba foarte mult strategiile pentru campaniile de anul viitor, dacă va fi aprobat. Precizăm că legea electorală nu poate fi modificată cu mai puțin de 12 ani până la data alegerilor, prin urmare o decizie va trebui luată până cel târziu în noiembrie 2023.
Inițiatorii proiectului acuză o „fragmentare politică” care ar împiedica construirea unor „majorități parlamentare stabile, care să genereze o stabilitate politică și o stabilitate guvernamentală”. Totodată, proiectul vrea să elimine și pragul de 20% în 4 circumscripții, care ajută UDMR să intre în Parlament: „Eliminarea unei prevederi discriminatorii din cuprinsul articolului 94, alin.(2), respectiv coesistența unui alt prag (”20% din totalul voturilor valabil exprimate în cel puţin 4 circumscripţii electorale pentru toţi competitorii electorali”), în condițiile în care senatorii/deputații reprezintă, potrivit Constituției României (art.61), reprezintă în integralitate poporul român, nu doar în 4 circumscripții electorale”, se arată în proiect.
Politologul Remus Ștefureac a declarat, pentru PS News, că o astfel de modificare ar scoate UDMR din Parlament, care nu ar avea șanse să ajungă la 7%. Ștefureac subliniază că eliminarea partidului maghiarilor nu ar fi un lucru bun pentru imaginea României și este nevoie de o profundă dezbatere în spațiul public, înainte să se ia o decizie pentru modificarea legii electorale.
„Partidele mici nu ar avea nicio șansă. Parlamentul ar fi doar cu 4 partide. UDMR cred că ar rata intrarea în Parlament, ceea ce nu ar fi un lucru bun pentru România. Cred cu tărie că principala minoritate etnică din România trebuie să fie reprezentată în Parlament, altfel formele de manifestare pot lua un alt curs și este absolut normal să avem o astfel de reprezentare. Dincolo de UDMR, nu cred că aici e principala problemă, pentru că poate și în această formulă se poate vorbi de o variantă în care minoritățile să fie reprezentate. Principala problemă cred că ține de faptul că se diminuează accesul partidelor ceva mai mici. România nu este o țară croită pe o formula bipartidă. Vedem o fragmentare a votului și e o fragmentare naturală, așa votează oamenii. Orice formulă artificială introdusă riscă să denatureze procesul democratic. Cred că astfel de măsuri trebuie dezbătute foarte intens în societate. Nu spun că ele sunt total neavenite, însă aplicarea lor, mai ales când vorbim de legislație electorală, merită o dezbatere adâncă în întreaga societate românească”, a declarat Remus Ștefureac pentru PS News.
În cazul în care partidele mici nu vor mai avea șanse să intre singure în Parlament, acestea ar putea accepta fuziunea cu alte partide mai mari, așa cum se vorbește în ultimele luni despre o alianță între USR, PMP și Forța Dreptei. Potrivit sondajelor, Forța Dreptei și PMP nu ar avea șanse să intre în Parlament, însă într-o alianță cu USR și-ar asigura câteva fotolii în Camera Deputaților și Senat.
Remus Ștefureac a precizat că este „foarte posibil” ca partidele mici să se unească, dacă pragul electoral va crește la 7%: „Într-o astfel de situație este foarte posibil. Probabil că o astfel de legislație ar determina o coagulare a unor partide mai mici”.
Scena politică din UE, într-o continuă schimbare
Scena politică din Uniunea Europeană este într-o continuă schimbare în ultimii ani, iar partidele cu o istorie de decenii au mari probleme în lupta cu noile partide mai mici. Spania sau Germania încep să sufere schimbări politice importante, după ce partidele tradiționale care au dominat atâtea decenii încep să piardă lupta cu partidele noi care cuceresc electoratul. Scena politică din Franța este mult mai fragmentată, ceea ce împiedică actuala opoziție să lupte cu Emmanuel Macron, un președinte care nu mai are influența politică din primul mandat. Italia a oferit cea mai importantă schimbare politică impusă de un nou partid – Movimento 5 Stelle, care în doar câțiva ani de existență a reușit să câștige alegerile legislative cu peste 30% și să formeze guvernul în iunie 2018, unde a rămas la guvernare până în 2021.
Inclusiv scena politică din România începe să sufere schimbări, iar cele două mari partide – PSD și PNL – sunt nevoite să lupte acum cu partidele noi – USR și AUR, care încearcă să-și consolideze electoratul între 10 și 15%, potrivit sondajelor. În ultimii 20 de ani, mai multe partide mici s-au perindat pe la guvernare și prin Parlament, însă fără șanse să rămână pe scena politică pe termen mediu sau lung.
