Vicepreședinte al Partidului Național Liberal militează în continuare pentru prioritizarea educației din România.
Este vorba despre deputatul liberal Raluca Turcan. Aceasta consideră că educația trebuie să devină „prioritatea nr.1 a unei Românii care privește cu încredere spre viitor”.
„La aproape 100 de ani de la Marea Unire, nu ar putea exista o expresie mai frumoasa a proiectului national romanesc decat ca educatia sa devina, in mod real, prioritatea nr. 1 a unei Romanii care priveste cu incredere spre viitor”, este modul în care își începe articolul „Promovabilitatea redusă ascunde o bombă socială” deputatul PNL Raluca Turcan.
În repetate rânduri deputata s-a implicat în în proiecte ce vizează sfera educației. Un exemplu este un proiect de modificare a Legii Educației depus alături de Claudia Boghicevici și aprobat pe 2 august. Potrivit acestuia, elevii din clasele primare vor avea încă o alocație de 200 lei lunar. Explicația deputatelor PNL este una foarte simplă. Ele doresc vor să vina în ajutorul părinților care își părăsesc locul de muncă pentru a avea grijă de copiii lor. Acest proiect legislativ îi încurajează pe părinți să-i ducă pe cei mici la centrele „after school”.
Raluca Turcan semnalează faptul că: „Pasul înainte spre coeziunea socială și competitivitatea acestei țări va fi când statul român, prin educație si prin politici sociale, se va concentra asupra acelor zone ale Romaniei condamnate la decalaje majore si subdezvoltare” și atrage atenția că: „ zero la suta promovabilitate la Bacalaureat in anumite locuri ascunde, de fapt, o bomba sociala care ticaie si va exploda, sub forma somajului cronic si a infracționalității.”
Conform deputatei, în învățământul românesc „Rezultatele slabe se suprapun dominant peste zone de sărăcie, subdezvoltare și marginalizare. Situația este tulburatoare. Învățământul obligatoriu este ancorat în secolul trecut. Învățământul liceal a produs in ultimii cinci ani peste 500.000 de absolventi fără diplome de BAC, învățământul profesional a fost distrus aproape din temelii, iar repornirea sa este anevoioasă.”
Este vizat, desigur, și învățământul superior și inflația de diplome fără acoperire: „În momentul în care absolventii au inteles că o diplomă fără valoare nu este acceptată de piața muncii, numărul studenților s-a înjumătățit, iar o parte din universități au probleme de supraviețuire.”
„Până în acest moment, avem 190.000 absolvenți ai universităților din Romania, care au fost pregătiți pentru domenii fără legatură cu piața muncii, in timp ce 80% dintre absolvenți lucrează in alt domeniu decat cel pentru care s-au pregatit (Aracis, 2012)”, a afirmat Turcan.
Astfel, întregul lanț educațional ar avea nevoie de reformare, potrivit deputatei: „ Întreaga zona ar avea nevoie de intervenție si administrare, nu doar educational, ci si social.
Promovabilitatea este si un semnal al comunitatii ca este lăsată de izbeliște și, de aceea, soluțiile guvernului nu pot veni dintr-o sigură direcție. Trebuie investiții publice generatoare de locuri de muncă și pentru cresterea accesului la servicii medicale.
O educație de calitate nu inseamna doar cate școli au fost renovate, care sunt salariile profesorilor, ce dotări s-au mai facut in scoli. Sunt și acestea importante. Însă, atunci când vorbim despre școala, gimnazială, liceu sau universitate, atentșa trebuie concentrată pe integrarea socială, integrarea pe piața muncii a absolvenților.”
Un popor instruit contribuie la o economie prosperă : „Atat analizele micro-economice, cat si cele macro-economice, ofera estimari ale efectului educatiei asupra veniturilor individuale de 6-12% pe an la nivel international.
Studii ale UNICEF au aratat că, in Romania, un an în plus de scoala creste veniturile cu 8-9%, reduce riscul de a deveni șomer cu 8% și cel de apariție a unor probleme grave de sănătate cu 8,2%.
Absolvenții de liceu și școli profesionale câștigă cu 25% – 31% mai mult decat cei care au terminat doar ciclul primar si gimnazial. Câștigurile obținute de persoanele care termină o facultate le depășesc cu aproape 67% pe cele ale elevilor care renunță la școala după învățământul secundar superior.
Creșterea proporției absolvenților de facultate de la 14% la 19% pana in 2025 ar duce la mărirea PIB-ul cu aproximativ 3,6%. Concluzia e limpede – saltul de prosperitate va veni atunci când se va produce un salt în calitatea educaței și în nivelul resurselor alocate.”
Raluca Turcan deplânge slabii pași și „lăsarea în paragină” a sferei educaționale românești întrebându-se: „Educația nu doar oferă cunoștințe și competențe, nu doar pregătește tinerii pentru societate și exigențele competiției ci lustruiește caractere, sădește idealuri. Cel mai bun program antisaracie il reprezinta educatia. […] La nivel politic, există o tradiție a gândirii greșite cu privire la educație, fiind considerată de prim ministri și miniștri de Finanțe o cheltuială și nu o investiție. Nu s-a înțeles că atunci când nu sunt bani, când bugetul e auster, investiția în educație poate răsturna situația.”
Iată ce schimbare propune Turcan: „Educația pe primul loc ar fi cel mai important semn că Romînia merge in rând cu societatea dezvoltată.”
