Prim-vicepreşedintele PNL Cătălin Predoiu îi cântă prohodul politic premierului Victor Ponta. Când susţine fostul PDL-ist că va ieşi din scenă şeful Executivului.
Liderul noului PNL a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că moţiunea care a picat, marţi, în Parlament, „a clarificat pozițiile principalilor actori politici față de interesele României, față de interesul cetățenilor de a avea un guvern demn care să poată reprezenta România, un guvern care funcționează”.
În acest context, Predoiu l-a criticat pe „premierul formal” Ponta, despre care a spus că a avut un discurs caracterizat prin „calomnie, pe de o parte, și jigniri, și acuzații ori afirmații nefondate, pe de altă parte”.
„Unul dintre «argumentele» pe care le-a prezentat ieri premierul în exercițiu a fost acela că, oricum, și dacă ar pleca acest guvern, nu ar exista alternativă, că Partidul Național Liberal nu are ce să ofere. Or acest lucru este complet fals. Nu numai pentru că Partidul Național Liberal are un program de guvernare și un set de politici publice sectoriale adaptate situației de azi a vieții sociale și economice din România, dar, îndrăznesc să spun, orice altă formulă decât guvernul în exercițiu ar însemna un pas înainte pentru România. Romania are nevoie în acest moment, urgent, de un guvern care să repornească administrația centrală, care să sprijine administrația locală, primarii în primul rând, pe proiectele de infrastructură și absorbția fondurilor europene, să repornească dialogul în plan internațional, să reia dosarele externe pe linie guvernamentală și să repoziționeze interesele noastre în plan european. Toate acestea într-un context internațional extrem de turbulent, după cum vedeți.
Deci diferența majoră care s-ar fi produs prin adoptarea moțiunii de cenzură de ieri ar fi fost aceea că s-ar fi trecut de la un guvern în incapacitate la un guvern care să numere profesioniști, oameni dedicați, care să pornească proiectele în stagnare, la ora aceasta, pe toată linia, pe toate ministerele.
Tot în discursul de ieri, premierul a acuzat într-un mod nepermis pe copreședintele Alina Gorghiu, reluând în alte cuvinte amenințările neprincipiale, incalificabile, regretabile pe care ministrul Justiției le-a proferat cu o zi înainte. Eu mă așteptam ca ieri prim-ministrul Ponta să vină să explice cum a creat milionul de locuri de muncă, câți kilometri de autostradă a construit sau contractat măcar, câte întreprinderi de stat au devenit profitabile în mandatul domniei sale, câte spitale a redeschis, câte școli a autorizat din punct de vedere al condițiilor sanitare, și, în general, câte proiecte a realizat. Nu a făcut acest lucru pentru un motiv foarte simplu: un studiu documentat ne-a arătat că 124 dintre promisiunile domniei sale (127 promisiuni – n.r.) pe parcursul celor aproape 4 ani de mandat au fost neîndeplinite. Înțelegem situația în care se află, dar nu înțelegem să o acopere cu același discurs bazat pe invective, pe acuzații, pe lamentații – am înțeles că s-a lamentat că va fi scos din politică, și pe afirmații nefondate.
Da, probabil că premierul Ponta va ieși în curând din politică. Dar va ieși ca urmare a consecințelor faptelor sale. Și oricum va ieși pe un fond de contraperformanță, acoperit doar de o propagandă extrem de intensă. Numai că prin propaganda nu poate acoperi la infinit lipsa de substanță. Și discursul de ieri a fost, repet, încă o dovadă în plus că premierul nu-și poate depăși nivelul pe care l-a atins cu mult timp în urmă.
Revenind la educație, înainte de a da cuvântul colegei mele Raluca Turcan, care vă va anunța câteva lucruri, cred, importante, aș vrea să subliniez, încă o dată, preocuparea și interesul Partidului Național Liberal pentru acest domeniu, dar care nu este o preocupare de a cosmetiza lucrurile sau de a bulversa cadrul legislativ, așa cum a făcut-o Victor Ponta prin nenumărate intervenții incoerente. Este o preocupare legată de o reformă structurală care să plece de la cariera dascălului și să ajungă la interesul copilului, elevului și al studentului. Este legată de un obiectiv fundamental: punerea în acord a învățământului cu cerințele practice, cu cerințele vieții sociale, cu cerințele pieței economice, astfel încât absolventul instituției de învățământ să aibă în față permanent două direcții: fie continuarea învățământului într-o altă instituție, fie un loc de muncă în care să-și aplice cunoștințele profesionale”, a comentat Cătălin Predoiu.
