Contactat de PS News, analistul economic Adrian Negrescu a vorbit despre ultimele date de la Institutul Național de Statistică care arată că inflația a scăzut în luna aprilie de la 14,53% la 11,23%. Asta în condițiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 19,84%, cele nealimentare cu 5,83% și serviciile cu 10,64%. Analistul a declarat, în acest context, că vom simți această scădere „probabil prin 2024”.
„Aș începe prin a spune să nu ne îmbătăm cu apă rece pentru că această temperare a inflației nu o vom simți prea curând în buzunarele noastre, uitați-vă în primul rând la produsele alimentare care continuă să se scumpească cu 19,8% față de aceeași perioadă din anul trecut, cum legumele, fructele și principalele produse alimentare de bază, pâinea, brânza, laptele, ouăle, zahărul, care înregistrează cele mai mari scumpiri dintre toate gamele de produse incluse în indicele inflației, astfel că puterea noastră de cumpărare va continua să se deprecieze. Faptul că inflația se temperează nu ne spune mare lucru în condițiile în care prețurile per ansamblu au crescut față de luna trecută, față de luna martie cu 0,75%. Scăderea inflației, temperarea inflației este efectul principal al înghețării prețurilor la energie și gaze, de acolo vine mare parte din temperarea inflației, dar oamenii trebuie să știe că prețurile nu scad, cred în continuare în România. E ca o întrebare la radio Erevan, scăderea inflației aduce creșterea prețurilor? Da, dar nu acum, ca să spun așa, probabil prin 2024.”, a declarat analistul economic Adrian Negrescu.
Întrebat ce îi sfătuiește pe români, Adrian Negrescu a declarat că: „În primul rând trebuie să fim în continuare atenți cu veniturile noastre, cu cheltuielile noastre pentru că prețurile vor continua să crească, pas cu pas, ca să spun așa. Scumpirile le vom simți mai ales în zona produselor alimentare în condițiile în care noi importăm cam 70% din ce punem în farfurie vine din străinătate. Carnea de porc 85% din acre o aducem din străinătate, zahărul aproape 99% îl aducem din străinătate. Asta înseamnă că dacă la ei, cresc prețurile de unde importăm pentru că se schimbă condițiile pieței, adică au prețuri mai mari la energie, la gaze și îi costă mia mult să producă lucrurile astea, o vom simți și noi cu vârf și îndesat din prețurile de import.
Ce putem face în momentul de față este să reducem semnificativ prețurile la energie și gaze, sunt principalele elemente care amplifică inflația în România. Noi avem prețurile înghețate la energie și gaze în condițiile în care în toată Europa prețurile au scăzut semnificativ în ultimele luni. Menținerea acestor praguri nu face altceva decât să țină sus prețul tuturor produselor și serviciilor din România, văd că ministrul Câciu a anunțat astăzi că ia în calcul eliminarea pragului la energie. Ar fi un prim pas spre scăderea cu adevărat a prețurilor din România pentru că dacă noi vom produce mai ieftin, adică, de exemplu pe cei care cultivă legume în solarii, îi vor costa mai puțin energia și gazele, bineînțeles că și prețul lor de vânzare, la roșii, la castraveți, la legume în general vor fi mai mici și vor concura cu cele din import.”, a mai declarat analistul economic.
Inflaţia anuală a scăzut la 11,23%, în aprilie
Rata anuală a inflaţiei a scăzut la 11,23% în aprilie 2023, de la 14,53% în martie 2023, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 19,84%, cele nealimentare cu 5,83%, iar serviciile cu 10,64%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, date vineri publicităţii.
Indicele preţurilor de consum în luna aprilie 2023 comparativ cu luna martie 2023 este 100,75%. Rata inflaţiei de la începutul anului (aprilie 2023 comparativ cu decembrie 2022) este 3,1%. Rata anuală a inflaţiei în luna aprilie 2023 comparativ cu luna aprilie 2022 este 11,2%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (mai 2022 – aprilie 2023) faţă de precedentele 12 luni (mai 2021 – aprilie 2022) este 15,0%”, se spune în comunicatul INS, scrie Agerpres.
Potrivit sursei citate, indicele armonizat al preţurilor de consum în luna aprilie 2023 comparativ cu luna martie 2023 este 100,78%. Rata anuală a inflaţiei în luna aprilie 2023 comparativ cu luna aprilie 2022 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 10,4%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (mai 2022 – aprilie 2023) faţă de precedentele 12 luni (mai 2021 – aprilie 2022) determinată pe baza IAPC este 13,0%.
Topul scumpirilor în ultimul an – date inflaţie INS
Zahărul se află în topul celor mai mari scumpiri înregistrate în ultimul an, cu o creştere a preţului de 58,25% în aprilie 2023 faţă de aprilie 2022, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Alte alimente care au consemnat creşteri importante de preţ sunt untul (+ 35,16%), cartofii, cu o majorare de 34,15%, ouăle, cu un plus de 30,71%, laptele (+27,97%) şi pâinea (+17,97%).
În topul mărfurilor nealimentare care au consemnat cele mai mari creşteri de preţ în perioada analizată s-au aflat energia termică, cu 23,81%, alte mărfuri nealimentare, cu 16,18%, şi articolele de igienă şi cosmeticele, cu 14,62%. Combustibilii s-au ieftinit cu 3,92%, iar medicamentele cu 2,95%.
În sectorul serviciilor, cel mai mult s-au scumpit transportul aerian, cu 48,91%, serviciile de apă, canal salubritate – 22,17% şi transportul CFR, cu 21,18%.
De la lună la lună, în aprilie faţă de martie, cele mai importante creşteri ale preţurilor au fost consemnate la transportul aerian 23,15% şi energie termică – 9,06%.
Luna trecută, la produse alimentare s-au scumpit fructele proaspete cu 3,69% şi cartofii cu 2,24%, iar cea mai mare ieftinire a fost consemnată la ulei, cu 2,42%. De asemenea, energia electrică s-a ieftinit cu 2,04%, iar alte servicii cu 0,04%.
Rata anuală a inflaţiei a scăzut la 11,23% în aprilie 2023, de la 14,53% în martie 2023, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 19,84%, cele nealimentare cu 5,83%, iar serviciile cu 10,64%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, date vineri publicităţii.
Potrivit BNR, rata anuală a inflaţiei va continua probabil să scadă pe o traiectorie aproape similară celei previzionate anterior, coborând la nivelul de o cifră în trimestrul III al acestui an.
