Ultimele discuții pe tema extinderii spațiului Schengen par să pună probleme aderării României atât prin opoziția Austriei faţă de Bucureşti, cât și prin cea a Olandei față de includerea Bulgariei.
În contextul în care membrii COREPER (Comitetul Reprezentanților Permanenți ai guvernelor statelor membre pe lângă Uniunea Europeană, grupul principal de pregătire al Consiliului) sunt așteptați să ia o decizie privind menținerea punctului pe agenda Consiliului JAI (Justiţie şi Afaceri Interne), apele par a fi încă tulburi, cu numai câteva zile înainte reuniunea de pe 8 decembrie, care ar urma să dea un vot privind aderarea României, a Bulgariei și a Croației în spațiul de liberă circulație european.
Ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, a făcut o nouă declarație prin care a respins intrarea României și Bulgariei în Schengen. „Noi credem că are sens să includem Croația și să nu includem Bulgaria și România acum. Este important (în cazul sistemului de azil – n.red.) ca trei aspecte de bază să funcționeze: protecția frontierelor externe, refuzurile de primire și distribuția celor care cer azil. Adevărul este că multe lucruri nu funcționează în aceste domenii”, a susținut oficialul, în contextul în care nemulțumirile statului privesc numărul mare de cereri de azil cu care se confruntă.
În replică, europarlamentarul Rareş Bogdan susţine că discursul Austriei este mai degrabă unul politic, similar celui avut de Olanda, iar Eugen Tomac consideră că poziţia ţării este una discriminatorie, menţionând că în cazul în care, pe 8 decembrie, partea austriacă se va opune intrării ţării noastre în zona de liberă circulaţie, ar putea fi sesizată Curţea de Justiţie a UE.
Euroalesul Siegfried Mureșan a subliniat că „cifrele agenției europene de protecție a frontierelor, la care ar trebui să ne raportăm toți, confirmă foarte clar faptul că România nu a fost și nu este sursa migrației din Austria și nu este rută de tranzit pentru migrația din Austria”, arătând că de fapt ruta trece prin Suedia, Ungaria și apoi Austria. Liberalul a punctat, de asemenea, că liderii politici de la Bucureşti sunt în dialog cu cei de la Viena pentru a îi convinge să accepte includerea României în spaţiul de liberă circulaţie, argumentele folosite de aceştia fiind controlul frontierelor efectuat de România și situația migrației, care arată că nu există o problemă în acest sens.
Separarea României de Bulgaria, greu de realizat
O altă problemă a României, chiar și în contextul convingerii Austriei, este opoziția, atât olandeză, cât și austriacă, privind aderarea Bulgariei.
Surse din Parlamentul European au declarat pentru „Adevărul” că se discută o decuplare a dosarelor celor două state, însă potrivit unor surse diplomatice citate de presa croată, opoziția față de Bulgaria ar putea reprezenta o problemă serioasă pentru Guvernul de la București, întrucât frontiera dintre cele două ţări nu a fost menită să fie graniță Schengen, iar pregătirea protecţiei la această frontieră ar putea fi de durată.
Contactat de „Adevărul”, europarlamentarul Victor Negrescu a punctat că o decuplare a celor două dosare ar putea duce la o decalare a calendarului aderării României la spațiul Schengen. Pe de altă parte, ar putea exista și solicitări în plus pentru România, pe o eventuală rezoluție separată pentru aderare, a mai susținut social-democratul.
Citește articolul integral AICI.
