Comisarul european pentru transport Adina Vălean a declarat miercuri, într-un interviu acordat AGERPRES la Strasbourg, că nu poate da notă de trecere infrastructurii din ţara noastră dar că apreciază modul în autorităţile din România se raportează la această problemă. Ea a apreciat că, datorită sprijinului acordat de Comisia Europeană printr-un grup de lucru special creat, cu multiplele finanţări şi cu păstrarea unui ritm accelerat de abordare a problemelor, acest blocaj va putea fi spart şi vom avea infrastructură.
Adina Vălean a mai vorbit, în cadrul interviului pentru AGERPRES, despre criza de la Blue Air şi recomandările pe care le face călătorilor afectaţi, precum şi despre perspectivele de aderare a României la spaţiul Schengen, deziderat care a revenit în ultima perioadă în centrul atenţiei.
Comisarul european a vorbit în cadrul interviului şi despre şansele ca autostrada Comarnic-Braşov să primească finanţare din fonduri europene apreciind totuşi că pare să existe „o viziune asupra acestui proiect care este diferită de finanţarea din fonduri europene”.
Nu în ultimul rând, comisarul Adina Vălean a vorbit despre perspectivele redresării situaţiei din industria aviatică europeană şi despre ce trebuie făcut pentru ca, într-o bună zi, transportul feroviar de călători să devină o alternativă viabilă.
AGERPRES: Doamna comisar, ce măsuri pot fi luate la nivel european pentru evitarea unor situaţii similare celei produse din cauza operatorului aerian BlueAir? Ce sfaturi aveţi pentru călătorii păgubiţi?
Adina Vălean: Noi am văzut în cursul sezonului de vară întreruperi şi probleme cu întârzieri, anulări de zboruri, peste tot în Europa. Asta s-a datorat faptului că multe dintre companiile aeriene sau dintre companiile din sistemul aerian, inclusiv cele care operează la sol sau cele legate de aeroporturi, au avut dificultăţi în a-şi susţine serviciile datorită lipsei de personal în principal. Adică post-pandemie multe companii şi-au concediat angajaţii şi a fost mai dificil să îşi refacă efectivele. Dincolo de cauza pentru care s-a întâmplat cu Blue Air, situaţii legate de anulări de zboruri şi întârzieri au fost permanent în timpul sezonului.
Acum pentru Blue Air, desigur e o situaţie specială legată de partea financiară, de bonitatea companiei, este o altă discuţie. Ce mă interesează pe mine, la nivel european, este ca pasagerii care au dreptul la rerutare, rambursare, sprijin, despăgubiri, să poată beneficia de aceste drepturi ale lor. De altfel, Europa este unicul spaţiu din lume în care pasagerii au drepturile referitoare la serviciile de transport aerian stabilite prin regulament (…). Post-pandemie am avut 16 companii aeriene pe care le-am monitorizat cum aplică această legislaţie europeană privind drepturile pasagerilor, lucrurile în timp s-au mai rezolvat. Avem companii aeriene europene care au mers până la a contacta două milioane jumătate de pasageri care aveau vaucere pentru a vedea ce doresc să facă cu ele, dacă să le transforme într-un bilet sau să fie rambursaţi, 500.000 de călători rambursaţi.
De asemenea, am putut evalua apariţia de noi bune practici din partea companiilor aeriene sau a autorităţilor de protecţie a consumatorului. Am văzut într-o ţară înfiinţarea unei platforme digitale pe care să se poată conecta şi să depună plângeri sau cereri de rambursare sau despăgubire. Toate aceste lucruri se mişcă într-un sens pozitiv acum.
Sigur, se întâmplă, important este ca cei care au fost afectaţi de această situaţie să-şi poată primi drepturile, să fie rambursaţi. Ei trebuie să se adreseze companiei, dacă nu se rezolvă cu compania, Autorităţii pentru protecţia consumatorului. Din evaluarea noastră, acesta este sistemul care a funcţionat, şi destul de bine, post întâmplările din pandemie. Deci asta îi încurajez şi pe cei care au fost afectaţi de situaţia de la Blue Air. În rest, noi nu avem posibilitatea să evaluăm bonitatea companiei, asta o face autoritatea care o licenţiază la nivel naţional şi cred că se aşteaptă, probabil, planul de restructurare. Sper ca lucrurile să meargă bine, pentru că ar fi păcat, e o companie care a deservit România şi călătorii din România în condiţii foarte bune de-a lungul timpului şi ar fi păcat ca problemele ei să fie ireversibile.
AGERPRES: Ce aţi simţit dumneavoastră, care sunteţi şi româncă şi în acelaşi timp comisar european pentru transporturi, când aţi văzut că mii, poate zeci de mii dintre compatrioţii dumneavoastră s-au lovit peste tot în Europa de problema asta, peste noapte practic, de suspendarea acestor operaţiuni?
Adina Vălean: Ce poate răspunde un român la această întrebare? Desigur, am fost şi eu afectată emoţional, mi-a părut rău pentru toţi cei care se află în dificultate. Pe de altă parte apreciez faptul că autorităţile din România, guvernul, s-a implicat aproape imediat în a căuta soluţii pentru repatriere, nu pot decât să apreciez acest lucru.
AGERPRES: Care sunt şansele ca România să primească finanţare de la Uniunea Europeană pentru autostrada Comarnic-Braşov?
Adina Vălean: România primeşte finanţare de la Comisia Europeană pe toate proiectele bine întocmite, pe care le depune spre finanţare. Deci cred că v-am răspuns. Dacă România doreşte finanţare din bani europeni face un proiect în acest sens, îl depune.
Şansele de reuşită al cărui proiect îl depune România sunt destul de mari pentru că am înfiinţat acest grup de lucru la nivel înalt care sprijină, pregăteşte proiectele mari de infrastructură ale României, înainte de a fi depuse către finanţare. Îi ajută practic pe cei care concep proiectele ca ele să fie în standardele potrivite pentru a fi finanţabile, asta pentru că ne-am dorit de la bun început, fiind comisar de transport pentru România, să găsesc o metodă prin care expertiza europeană să sprijine absorbţia banilor în infrastructura românească.
În acest sens, sunt lucruri pe care le-am făcut concret şi le-am pus pe direcţia bună, astfel încât România are un plan investiţional pe zece ani. Avem un proiect, să spunem, pe care îl agreem foarte mult, închiderea tronsonului de nod feroviar, care ar reprezenta baza pentru o linie de mare viteză Budapesta-Cluj-Sibiu-Braşov-Bucureşti-Constanţa, închiderea lui printr-un proiect de tunel, Predeal – Braşov. Avem de asemenea pe tronsonul de sud Arad-Caransebeş-Craiova-Bucureşti, de asemenea proiecte care au fost discutate şi care arată foarte bine spre finanţare către Uniunea Europeană.
România are acest proiect investiţional, are fonduri de coeziune regională şi, mai departe, are acces la fondurile de infrastructură prin Connecting Europe Facility, pe care o gestionează direct Directoratul meu, de transport, are de asemenea Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă în care sunt multe proiecte de infrastructură. Deci finanţare europeană din plin. Dar priorităţile şi proiectele pe care le doreşte au fost stabilite de către guvernul României, de către România, n-am putut să spunem noi, Comisia Europeană, fă acel proiect sau altul. Deci dacă ar vrea Comarnic-Braşov… dar cred că există, ştiu şi eu, o intenţie sau o viziune asupra acestui proiect, care este diferită de finanţarea din fonduri europene.
AGERPRES: Astăzi am asistat la discursul privind starea Uniunii al preşedintei Ursula von der Leyen, care a venit cu o serie de iniţiative, în domeniul energiei, elementelor rare ş.a.m.d… Cum afectează toate aceste propuneri, toate aceste iniţiative, domeniul pe care îl coordonaţi dumneavoastră, transporturile?
Adina Vălean: Domeniul pe care îl coordonez, ca şi alte sectoare de activitate economică – spun asta, deşi transporturile eu le consider din punct de vedere economic coloana vertebrală economică europeană, adică dacă ceva merge prost în logistică şi în transporturi asta se simte în fibra întregului ţesut economic – este afectat şi acest sector, de criza energetică, de preţurile la energia electrică, am miniştri de transport europeni care sunt în legătură pentru că îşi pun problema dacă trebuie să reducă numărul de garnituri de tren electrice, pentru a reduce consumul. Deci sunt, de exemplu, companiile feroviare care sunt afectate de preţul curentului electric. Şi sigur, lucrurile acestea se simt, toate operaţiunile implică utilizarea de o formă sau alta a unui anumit tip de energie, astfel încât, sigur, impactul este mare. Acum, din fericire, nu avem întreruperi în furnizarea serviciilor de transport, dar sigur că privim cu îngrijorare către viitor, de aceea toate măsurile pe care le anunţă preşedinta pentru a încerca să limiteze efectele negative ale crizei energetice sunt aşteptate şi de sectorul transporturilor.
AGERPRES: În luna mai a anului curent, Comisia Europeană a anunţat o iniţiativă prin care stabilea culoare de solidaritate pentru a ajuta Ucraina să-şi exporte produsele agricole. La ce rezultate a dus iniţiativa şi cât de implicată a fost România în aceste acţiuni?
Adina Vălean: Colidoarele solidarităţii, care au menirea de a sprijini Ucraina şi Republica Moldova, să nu uităm, pentru a-şi derula în continuare exporturile şi importurile, rutele comerciale, perturbate masiv de atacul, agresiunea nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei, sunt, aş spune, un succes. Este recunoscut ca atare şi de partea ucraineană – au reuşit din punct de vedere al produselor agricole – dacă ne uităm numai la ele – să scoată aproape 10 milioane de tone de produse agricole din Ucraina, contribuind astfel la reducerea preţului acestor produse pe piaţa mondială, la sprijinirea ţărilor care au nevoie de importuri din lumea largă, ţări africane ş.a.m.d. Zece milioane de tone din care 1 milion de tone scos prin Marea Neagră, portul Odesa, prin coridorul stabilit cu ajutorul Naţiunilor Unite şi al Turciei. Restul, prin coridoarele solidarităţii europene. 50% prin Dunăre şi portul Constanţa – asta arată un rol extraordinar de important pe care România l-a jucat şi îl joacă.
Trebuie să afirm aprecierea mea pentru autorităţile din România, care, prin eforturi proprii, au reuşit să pună la punct verigi lipsă, să intensifice, să uşureze acest transport, care, repet, deserveşte exporturile şi importurile acestor ţări.
De asemenea un exemplu al solidarităţii europene cu statele din prima linie, apreciez acordul, încheiat recent, de sprijin al Franţei pentru România. Asta arată că solidaritatea poate funcţiona, când o ţară care se află în linia întâi la graniţă, cum este România, şi care a făcut eforturi foarte mari pentru a ajuta aceste coridoare ale solidarităţii, este la rândul ei sprijinită de o altă ţară cu posibilităţi mai mari din Uniunea Europeană.
AGERPRES: Cancelarul german Olaf Scholz a declarat recent că România, Bulgaria şi Croaţia îndeplinesc cerinţele tehnice pentru aderarea la spaţiul Schengen, afirmând că va acţiona pentru ca ele să devină membre cu drepturi depline. Afirmaţia a fost imediat salutată de politicienii români şi a dat naştere la speculaţii privind o iminentă aderare a României la Schengen. Dumneavoastră, în contactele pe care le aveţi la Bruxelles, aţi simţit o schimbare de temperatură în jurul acestui subiect? Este acum un moment favorabil la nivel european pentru aderarea României la spaţiul Schengen?
Adina Vălean: Să ştiţi că temperatura a fost cea potrivită întotdeauna la Bruxelles, în mod tradiţional (…) Comisia Europeană, a sprijinit şi a pledat pentru aderarea României la spaţiul Schengen, pentru că la nivelul Comisiei se face evaluarea dacă un stat este pregătit din punct de vedere tehnic şi întotdeauna Comisia a susţinut că este pregătită România.
Acum, ştim foarte bine că această decizie este una de natură politică şi nu depinde de arhitectura instituţională europeană, ci strict de participanţii (…) în acest proiect, care este spaţiul Schengen. Eu mă bucur că a făcut cancelarul german această afirmaţie. În general am avut sprijinul afirmat, al Franţei, al altor mari ţări europene, mari în sensul de greutate economică şi influenţă politică, dar până nu e toată lumea de acord, acest lucru nu se poate întâmpla. Eu sper, ca odată în plus, să fie apreciat efortul României şi prestaţia ei din punctul de vedere al siguranţei frontierelor în cadrul acestui conflict şi poate că, la o nouă evaluare, lucrurile vor merge mai bine.
Mai multe detalii, pe agerpres.
