Vineri, 27 iulie, vicepremierul Ungariei Semjén Zsolt a venit cu o afirmație privitoare la Ziua Națională a României de la 1 decembrie. Declarația a fost făcută la Băile Tușnad.
Concret, vicepremierul Ungariei a făcut un anunț conform căruia Ungaria nu va onora Ziua Națională a României.
În acest context, Președintele Academiei Române a venit cu o reacție la cele spuse de Semjén Zsolt:
„Eu am o singură rugăminte, nimic altceva. Vă rog frumos să citiţi, să recitiţi declaraţia de la Alba Iulia“.
Hotărârea de unire a Transilvaniei cu România, adoptată la 1 Decembrie 1918, cuprinde nouă puncte, care au în centrul lor următoarele idei:
„Adunarea Naţională a tuturor românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească“ decretează unirea acestor români şi a teritoriilor locuite de dânşii cu România.
Se rezervă teritoriilor sus indicate autonomie provizorie, până la întrunirea adunării constituante.
Se emit principiile fundamentale de alcătuire a noului statul român.
Se cere congresului de pace să asigure dreptatea şi libertatea tuturor naţiunilor mari şi mici şi să elimine războiul din raporturile internaţionale.
Se adresează un salut „fraţilor din Bucovina“, care se uniseră cu trei zile înainte cu România.
Sunt salutate naţiunile eliberate din jugul austro-ungar.
Se cinsteşte memoria eroilor români sacrificaţi pentru libertatea şi unitatea naţiunii române.
Se mulţumeşte Puterilor Aliate (Antantei) pentru că au scăpat civilizaţia din „ghearele barbariei“.
Se decide înfiinţarea Marelui Sfat Naţional Român, ca reprezentant al „naţiunii române din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească“.
Citiți AICI reacția integrală a Președintelui Academiei Române
„III. În legătură cu aceasta, ca principii fundamentale la alcătuirea noului Stat Român, Adunarea Națională proclamă următoarele:
1. Deplină libertate NATIONALA pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va INSTRUI, ADMINISTRA și JUDECA în limba sa proprie prin indivizi din sânul său și fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare și la guvernarea țării în proporție cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc.”
Daca „deplina libertate nationala” si dreptul de a se „instrui, administra si judeca in limba sa proprie prin indivizi din sânul sau” NU inseamna „autonomie”, nu vad care alta definitie a autonomiei ar fi mai cuprinzatoare, la nivelul anului 1918.