Guvernul a decis închiderea piețelor prin hotărârea de guvern adoptată pe 6 noiembrie ca urmare a recomandărilor CNSU, iar decizia a provocat reacții extrem de acide, atât din partea cumpărătorilor, cât și din partea vânzătorilor care rămân cu marfa. Ulterior, premierul Ludovic Orban a susținut că suspendarea temporară a funcționării piețelor din spații închise s-a luat după ce specialiștii au constatat că în astfel de spații gradul de conformare la măsurile de protecție sanitară era cel mai mic.
Parlamentul a întors marți decizia luată de guvern privind închiderea piețelor, astfel că deputații au votat ca, pe durata stării de alertă, piețele agroalimentare în spații închise, târgurile, bâlciurile, piețele mixte și volante, talciocurile își vor putea continua activitatea, cu respectarea măsurilor de protecție sanitară. Legea, care conține și amendamentul lui Marcel Ciolacu, a fost votată cu 173 de voturi „pentru”, unul „împotrivă” și 93 de abțineri.
Președintele Klaus Iohannis a subliniat că decizia Guvernului de a închide piețele agroalimentare, aflate în spații închise, este „una justă”. Deși nu a precizat dacă va promulga sau nu legea trecută de Parlament pentru redeschiderea piețelor, Klaus Iohannis a dat de înțeles că nu este de acord cu inițiativa PSD.
Cine a luat, de fapt, decizia de închidere a piețelor tip hală
În ședința de Guvern în care a fost anunțată controversata decizie, Ludovic Orban a accentuat faptul că „specialiștii” au fost cei care au propus o astfel de măsură. Mai exact, cel care ar fi stat în spatele acestei decizii, potrivit unor surse guvernamentale, a fost chiar Raed Arafat. Astfel, spun sursele, în PNL este acum o agitație extrem de mare pe subiectul închiderii piețelor, iar liberalii încep să vorbească pe la colțuri despre loialitatea lui Raed Arafat față de Guvern, mai ales în condițiile în care se știe despre legătura pe care acesta ar avea-o cu Victor Ponta, președintele PRO România.
Amintim că nu mai devreme de februarie, Victor Ponta îi cerea lui Klaus Iohannis să-l pună pe Raed Arafat premier. Ponta explica la acea vreme că cererea vine în contextul ameninţării cu coronavirus şi că ţara noastră are nevoie de un premier „profesionist şi de încredere”.
La 23 august 2007 premierul de atunci al României, Călin Popescu Tăriceanu, l-a numit pe Raed Arafat subsecretar de stat în Ministerul Sănătății Publice. Din cauza unor conflicte politice cauzate de criticile pe care Arafat le-a adresat privind reforma din sistemul sanitar, acesta a fost nevoit să demisioneze din funcție pe 10 ianuarie 2012.
Pentru o perioadă de o săptămână, postul de subsecretar a fost ocupat de medicul Andrei Georgescu, iar în urma mai multor proteste care au izbucnit în București și în alte orașe din România, Raed Arafat a fost repus în funcție de către premierul Emil Boc pe 17 ianuarie 2012. La 1 octombrie 2012 a fost numit ministrul interimar al Sănătății, funcție la care a renunțat a doua zi. Pe 7 noiembrie 2012, Raed Arafat a acceptat să devină ministru al Sănătății, preluând funcția de la premierul Victor Ponta, care asigurase interimatul. În ianuarie 2014 a fost numit șef al Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU) creat chiar în guvernarea Ponta în cadrul Ministerului pentru Afaceri Interne.
Victor Ponta, medaliat de Raed Arafat
În 2014 Raed Arafat l-a medaliat pe Victor Ponta, dar și pe mai mulți miniștrii de la acea vreme. În plină campanie electorală pentru alegerile prezidențiale, Raed Arafat a decis să confere medalii prim-ministrului de la acea vreme Victor Ponta, vicepremierului Gabriel Oprea, miniștrilor Mircea Dusa, Ioan Rus și Nicolae Banicioiu pentru „susținerea activității SMURD”. Potrivit secretarului de stat Arafat, medalierea candidatului PSD-UNPR-PC a fost motivată de decizia acestuia de a aloca, în perioada 2015-2016, fonduri pentru noi elicoptere SMURD.
