Estonia este pregătită să primească pe teritoriul său până la 5.000 de soldaţi ai Forţei Întrunite cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat (VJTF) a NATO, a transmis luni secretarul permanent al Ministerului Apărării estonian, Kusti Salm, informează Radiodifuziunea publică estonă ERR, potrivit Agerpres.
„Vedem foarte clar că, în conformitate cu politica de descurajare, regiunea baltică trebuie întărită. Există planuri precise, cum să fie făcut acest lucru în caz de necesitate”, a spus oficialul estonian.
Totodată, Kusti Salm a declarat că, dacă NATO va decide să trimită pe flancul estic mai mulţi militari, aceştia ar putea fi amplasaţi într-o altă ţară.
„Din punct de vedere al eficienţei militare, ar fi înţelept ca unele unităţi să fie amplasate, de exemplu, în România”, a adăugat acesta.
Kusti Salm a informat că în oraşul estonian Tapa există deja o zonă pentru primirea aliaţilor, unde pot fi depozitate tehnică, armament şi de unde acesta ar putea fi distribuit unităţilor. El a dat asigurări că Estonia este gata să construiască noi cazărmi pentru aliaţi, dacă aceştia vor fi desfăşuraţi în republica baltică pe bază permanentă.
Mai mult, secretarul Ministerului Apărării estonian a amintit că decizia de a trimite în Estonia un grup militar al NATO sub conducerea Regatului Unit a fost luată la sfârşitul lui 2016 şi că deja în aprilie 2017 aliaţii au ajuns în republică.
„În acest răstimp s-a reuşit crearea de infrastructură. Nu mă îndoiesc nicio secundă că vom putea repeta această performanţă dacă în viitorul apropiat va apărea o asemenea necesitate”, a mai spus el.
De asemenea, președintele Estoniei, Alar Karis, a solicitat săptămâna trecută o creștere a numărului de efective NATO în țara sa, pe fondul intensificării acțiunilor agresive ale Rusiei pe flancul estic al Europei. Într-o declarație pentru Politico Europe în urma discuțiilor cu secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, Karis și-a exprimat profunda îngrijorare față de comasarea, de către Moscova, a trupelor ruse la granița cu Ucraina, apreciind că NATO ar trebui să acționeze cu celeritate pentru a-și spori apărarea.
Discuțiile dintre Occident și Rusia au debutat săptămâna trecută într-o atmosferă tensionată, în urma cărora Statele Unite au specificat cu fermitate că resping propunerile de securitate ale Moscovei, pe care le-au calificat drept inacceptabile, dovadă a unei poziții coordonate între aliați, și au anunțat că nu vor precupeți niciun angajament pentru a-și consolida ”prezența NATO în statele aliate din prima linie și să sporească asistența defensivă pentru Ucraina” dacă Rusia alege ”calea unui nou conflict”.
