Alegerile locale din Franţa, scrutinul parlamentar din Croaţia, turul decisiv de la prezidenţialele poloneze şi, în fine, votul pentru legislativele regionale din Galicia şi Ţara Bascilor, toate desfășurate sub zodia coronavirusului, pot furniza lecții importante pentru viitoarele alegeri locale și parlamentare din România.
În toate aceste state a existat o influenţă, mai mare sau mai mică, a epidemiei de COVID-19 şi a consecinţelor sale economice şi sociale inevitabile. La fel se va întâmpla, cu intensităţi diferite, şi în cazul alegerilor locale din ţara noastră, programate în mod normal, la sfârşitul lui septembrie.
Surpriza de al alegerile din Franța
Alegerile locale din Hexagon au ţinut capul de afiş în presa europeană din cauza organizării acestora exact în perioada de început de vârf a epidemiei în Europa. Între 15 martie şi 28 iunie există o distanţă atât de mare încât cele două tururi de scrutin pot fi privite aproape evenimente electorale separate. Alegerile organizate sub zodia coronavirusului au dus la neașteptata victorie a stângii ecologiste și la înfrângerea partidului lui Emmanuel Macron. Nu avem însă foarte multe indicii în cazul francez, dar este clar că pandemia, prin efectele sale economico-sociale a contribuit la această înfrângere oarecum neașteptată. Devine însă clar conturul viitoarelor bătălii politice din Hexagon. Acestea se vor da î pro-europenii lui Macron și extrema dreaptă a lui Marine Le Pen
Contradicțiile alegerilor prezidențiale și parlamentare din Croația
În Croaţia, alegerile legislative din 5 iulie au confirmat forţa grupării de centru-dreapta Uniunea Democrată Croată (HDZ), afiliată la grupul popularilor europeni. HDZ a guvernat în cea mai mare parte a intervalului 1989 – prezent şi, foarte important, s-a dovedit unul dintre cele mai stabile partide din întreaga Europă postcomunistă. Este interesant însă de subliniat aici tendința contradictorie a electoratului croat care, într-un interval de doar jumătate de an a trecut de la un vot pentru centru-stânga la prezidențiale – Zoran Milanovic, candidat social-democrat – la un vot pentru centru-dreapta la legislative – HDZ. În mod normal, social-democrații ar fi trebuit să aibă forța necesară pentru a câștiga alegerile legislative după răsunătoarea victorie din alegerile prezidențiale. Este însă posibil, ca și în cazul francez, ca efectele social-economice ale pandemiei să fi avut un impact serios asupra Puterii.
Alegerile din Polonia îl reconfirmă pe Duda
În Polonia, alegerile prezidenţiale de duminica trecută l-au reconfirmat în funcţie pe Andrzej Duda, candidatul coaliţiei Dreapta Unită, dominată de partidul la putere, Lege şi Justiţie (PiS). Totuși, a fost un tur secund foarte strâns cu candidatul opoziţiei centriste în jurul Platformei Civice, susţinut acum şi de alte forţe de centru şi stânga. Pandemia a avut și ea un impact, mutând data scrutinului programat pentru 10 mai, în plină criză sanitară.
Alegerile din Țara Bascilor și Galicia probează reculul stângii radicale
În fine, alegerile din Ţara Bascilor şi mai ales din Galicia au demonstrat reculul stângii radicale, în timp ce socialiștii au rezistat destul de bine. Asta ține tot de faptul că politicile guvernamentale nu au putut evita extinderea necontrolată a pandemiei, Spania rămânând una dintre cele mai afectate state de pandemie.
Lecții pentru alegerile din România
Alegerile din Europa ne arată că, în majoritatea cazurilor, partidele de guvernământ au suferit un recul considerabil. Explicația ține de efectele socio-economice ale pandemiei resimțite de către alegători și căutarea unei alternative la partidele de guvernământ. Prin urmare în România liberalii vor deconta și ei politic inevitabilele consecințe ale pandemiei. Rămâne însă de văzut cât de mult vor deconta și dacă asta se va traduce prin pierderea alegerilor parlamentare. PSD, principalul contracandidat al PNL, nu pare a-și fi recuperat suficient de mult deficitul de imagine din perioada președinției lui Liviu Dragnea, prin urmare, jocurile sunt departe de a fi făcute.
