Alăptarea sau alimentația la sân este una dintre cele mai eficiente modalități de nutriție și de a oferi copiilor cel mai bun început în viață. Tocmai de aceea, alimentația mamei care alăptează un sugar este importantă și există încă multe întrebări pe care mamele şi le pun când este vorba de sănătatea şi dezvoltarea optimă a bebeluşului: dacă poate consuma zahăr, ce substanţe sau alimente ar trebui să evite cât alăptează și așa mai departe.
Experții recomandă ca în perioada în care alăptează, mamele să consume alimente bogate în nutrienți, alimente care sunt dulci, dar care nu se bazează pe zahăr sau alți îndulcitori artificiali. Trebuie amintit că un studiu din 2007 arată că mamele care mănâncă dulciuri cu zahăr sau care beau băuturi dulci în timp ce alăptează, acumulează calorii „goale”, care pot perturba creșterea și dezvoltarea armonioasă a copilului.
Totodată, laptele mamelor care optează pentru zahăr în perioada alăptării conține substanțe care ar putea afecta centrul de reglare al apetitului al copilului, iar acesta ar putea fi predispus la a fi dependent de zaharuri. Specialiștii spun că bebelușii alăptați de mame care nu au renunțat la zahăr și la dulciurile pe bază de zahăr sunt mai expuși riscului de a avea deficiențe de calciu, ceea ce ar putea constitui o problemă pentru dezvoltarea copilului, deoarece calciul asigură dezvoltarea oaselor.
Printre alimentele indicate în perioada alăptării se numără: fructele și legumele proaspete, ouă, lactate, produse pe bază de cereale integrale etc, sau, de ce nu, pot fi combinate sub forma parfé-urilor pe bază de iaurt, a deserturilor pe bază de fructe. Există însă bebeluși sensibili la modificări ale gustului laptelui matern sau cu disconfort digestiv (colici) ca urmare a consumării de către mamă a unor alimente precum: ardei, piper, ceapă, usturoi, conopidă, praz, varză, mazăre, fasole boabe, linte, năut, țelina etc. Nu este recomandat să se interzică cu desăvârșire prezența în alimentația mamei a acestor alimente, ci trebuie testate pe rând în alimentația mamei, pentru a observa care sunt exact efectele asupra bebelușului.
Cert este că mamele care alăptează trebuie să aibă un aport caloric corespunzător (în primele 6 luni după naştere, necesarul creşte cu aproximativ 330 de kcal/zi, echivalentul a 3 mere mai mari şi un pahar de iaurt, în timp ce între lunile 6-12, creşterea este de aproximativ 400 kcal/zi), să respecte cele 3 mese principale şi 1-2 gustări mai uşoare, între mese, să mănânce echilibrat. Este important de precizat că nu există scheme fixe de alimentație a mamei care alăptează și nu este recomandată abordarea unor regimuri disociate, cure de slăbire, îndulcitori, sucuri de plante exotice, etc.
Din păcate, conform unei Analize de Situație efectuată în 2017 de Institutul de Sănătate Publică( INSP) din România, rata medie a alăptării exclusive este cu mult sub recomandarea globală, deși ratele variază în mod substanțial în întreaga regiune. Se înregistrează rate crescute ale nivelului alăptării în țările nordice: Suedia, Norvegia, Islanda, Canada, unde femeile beneficiază de concediu postnatal plătit, față de Anglia, Irlanda, Israel, Belgia, unde ratele alăptării sunt scăzute.
La nivel global, hrănirea la sân a bebeluşilor ar duce la economisirea unui miliard de dolari în fiecare zi, experţii în domeniul sănătăţii făcând apel la sprijinirea mai intensă a mamelor care alăptează.
