Curtea Europeana a Drepturilor Omului a decis, în data de 8 noiembrie, că primarului din Ramnicu Valcea, Mircia Gutău, i-au fost încălcate dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil în procesul de la Înalta Curte de Casație si Justiție, care l-a condamnat la trei ani de închisoare după ce alte două instanțe au pronunțat achitarea lui. Alina Mungiu-Pippidi se întreabă într-un editorial scris pe România Curată dacă se poate România confrunta cu o situație similară și în cazul lui Dragnea.
„Ce ne facem dacă câștigă și Dragnea la CEDO? Poate tot ce i-a lipsit până acum a fost un avocat bun, și care să priceapă cum funcționează CEDO. Ca și la Gutău, nu o fi nevinovat pe fond, dar maniera în care se duc procesele contra lor e tipică pentru lumea post-sovietică și nu pentru statul de drept european. Și am mai și umplut presa occidentală de reclamă la anticorupția noastră”, a scris aceasta.
Regăsiți AICI articolul complet al Alinei Mungiu-Pippidi:
„Casarea sentinței pentru corupție a lui Mircia Gutău, condamnat de ÎCCJ pe vremea Liviei Stanciu și absolvit de CEDO, e semnalul de alarmă. România conduce la CEDO, dintre 47 de țări membre ale Convenției Europene a Drepturilor Omului, cu peste 400 de condamnări pentru procese neechitabile. Gutău e doar primul reabilitat.
Ce ne facem dacă cîștigă și Dragnea la CEDO? Poate tot ce i-a lipsit pînă acum a fost un avocat bun, și care să priceapă cum funcționează CEDO. Ca și la Gutău, nu o fi nevinovat pe fond, dar maniera în care se duc procesele contra lor e tipică pentru lumea post-sovietică și nu pentru statul de drept european. Și am mai și umplut presa occidentală de reclamă la anticorupția noastră.
Pentru cine nu știe, România conduce la CEDO din toate țările semnatare ale Convenției Europene a Drepturilor Omului cu peste 400 de condamnări pentru „absence of due process”, adică procese neechitabile (per capita suntem nr 1, peste țări nedemocratice ca Turcia și Rusia) și 9000 de cazuri în așteptare (cea mai mare cifră absolută din 47 de țări membre). Asta e de fapt situația justiției pe care o apără mai ales cei care nu au de a face cu justiția, și care nu au decît scuza că justiția nu poate într-adevăr fi salvată de alde Nicolicea și compania.
Dar ce e de salvat la ea nu e așa clar, iar noul populism anticorupție, ăsta cu rezolvarea tuturor problemelor noastre interzicând penalilor să mai candideze vedeți că e nu doar o vorbă goală – pentru că problema e că nu poți ști dinainte cine are stofă de penal (președintele anticorupție Băsescu, șeful agenției naționale de integritate Georgescu și o droaie de figuri anticorupție s-au dovedit mai tîrziu la fel de penali ca aceia pe care îi condamnau). E chiar un pericol pentru democrație, creînd stimulente suplimentare de a scăpa de adversari politici nu pe calea votului – unde oamenii din Râmnic, care îl cunosc pe împricinat, ar mai avea o cale de apărare – ci pe calea închisorii.”, a scris Alina Mungiu-Pippidi.
