Amenințarea unei invazii totale a Ucraine de către Federația Rusă, dar și ascensiunea puterii Chinei în zona Asia-Pacific și postura tot mai belicoasă a acesteia au generat noi discuții la nivelul Uniunii Europene cu privire la necesitatea înființării unei armate comune a UE. Tema este una mai veche, iar împingerea acesteia pe agenda publică vine în contextul evoluțiilor internaționale. În cele ce urmează propun o discuție cu privire la principalele argumente pro și contra unui astfel de proiect european.
Argumente în favoarea unei armate europene
Principalele argumente în favoarea unei armate comune europene sunt legate de ascensiunea amenințărilor la nivel global și poziția șubredă în care se află Uniunea Europeană din punct de vedere militar. La nivel internațional, Uniunea Europeană reprezintă o putere economică. Moneda euro formează a doua cea mai mare rezervă monetară la nivel internațional și este a doua cea mai tranzacționată monedă după dolar. Germania este locomotiva economică a Europei și a patra economie a lumii la nivelul Produsului Intern Brut per capita, după Statele Unite, China și Japonia.
Totuși, din punct de vedere militar, Uniunea Europeană nu este un jucător major la nivel internațional. UE nu deține o armată proprie, ceea ce înseamnă că apărarea Uniunii se realizează în mod indirect, prin statele membre care au propriile armate naționale. Totuși, chiar și la nivel individual, armatele statelor care compun Uniunea Europeană sunt slabe comparativ cu coloșii Statele Unite, China sau chiar Rusia. Potrivit site-ului Globalfirepower, în primele 10 state ale lumii ca putere militară, Uniunea Europeană are un singur reprezentant. Franța ocupă locul 7, după Coreea de Sud. De altfel, Franța este singurul reprezentant al Uniunii Europene în Consiliul de Securitate al ONU și totodată principalul stat european care militează în favoarea formării unei armate comune europene.
Odată cu preluarea președinției Consiliului Uniunii Europene, la 1 ianuarie 2022 și în contextul acțiunilor agresive ale Rusiei la granița cu Ucraina, Franța ar putea relua această temă în viitorul apropiat. Așadar principalele argumente în favoarea unei armate europene sunt legate de poziția fragilă a Uniunii Europene, din punct de vedere militar, la nivel internațional în contextul acțiunilor tot mai agresive ale Rusiei în proximitatea UE, dar și ascensiunea Chinei care ar putea implica o relocare a resurselor Statelor Unite spre zona Asia-Pacific, lucru care ar putea însemna implicit o șubrezire a securității europene.
Argumente împotriva unei armate europene
Există însă și argumente împotriva unei armate comune a Uniunii Europene. Acestea sunt legate în principal de dificultatea unui asemenea proiect și de o eventuală opoziție a Statelor Unite față de ideea unei armate comune a UE. Securitatea Uniunii Europene este asigurată în printr-o dublă umbrelă. Pe de o parte avem umbrela NATO care se suprapune aproape perfect peste harta Uniunii Europene. Statele Unite sunt principalul jucător cheie din NATO, iar asigurarea securității se realizează colectiv, printr-un parteneriat militar. Articolul 5 din NATO care spune că un atac împotriva unui stat membru NATO reprezintă de fapt un atac împotriva alianței, în ansamblu, reprezintă principalul factor descurajator în fața unei potențiale agresiuni militare, de vreme ce într-o confruntare convențională, un front comun al NATO ar pulveriza orice stat agresor. Pe lângă umbrela de securitate a NATO, mai avem un strat de securitate secundar, oferit de armatele naționale ale statelor membre UE care, apărându-și propriile granițe, apără indirect granițele UE.
Una dintre principalele probleme în calea înființării unei armate comune a UE ține așadar de disponibilitatea statelor membre de a renunța la prerogativa unei armate naționale în favoarea unei armate comune a Uniunii Europene. Or statele UE nu prea vor să renunțe la ideea unei armate naționale. Pe de altă parte crearea unei astfel de armate comune a UE ar pune Statele Unite într-o postură inedită. NATO ar deveni o alianță politico-militară destul de învechită, iar Statele Unite și-ar putea pierde statutul de principal protector al securității europene, statut pe care îl deține de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Este de așteptat ca un astfel de proiect să fie criticat de establishmentul politic de la Washington pentru că asta ar duce implicit la diminuarea influenței Statelor Unite pe continent și la pericolul ca NATO să fie înlocuit cu un proiect de securitate colectivă european.
Prin urmare, discuția cu privire la o armată comună a Uniunii Europene, deși actuală în contextul evoluțiilor internaționale, trebuie privită din această dublă perspectivă. De reținut ar fi că există argumente pro și contra solide de ambele părți, lucru care face dificil de găsit un consens larg cu privire la acest proiect.
