George Simion, liderul AUR, a început în ultima vreme o “campanie la firul ierbii” în România, sperând să ridice la suprafață partidul care se scufundă în sondajele de opinie. Tactica nu este nouă, fiind testată deja în Europa de majoritatea populiștilor.
Campaniile la firul ierbii, cheia succesului populiștilor
Pentru a-și coordona campaniile la firul ierbii, Simion a lansat platforma “Aur te aude”, unde cetățenii care au o problemă îi pot sesiza pe cei de la AUR prin completarea unui formular online. Mai departe, Simion merge prin țară acolo unde se întâlnește cu diverși oameni și le ascultă problemele.
Tactica este adesea una foarte eficientă. Majoritatea partidelor mici care doresc să se propulseze în politica mare apelează la aceste campanii la firul ierbii pentru a intra în contact cu electoratul potențial. În epoca rețelelor de socializare astfel de “vizite” sunt filmate și ajung rapid să fie distribuite în spațiul virtual. În felul acesta Simion este portretizat drept un lider politic aproape de oameni, care le ascultă problemele și încearcă chiar să le rezolve. Ceea ce contează aici sunt aparențele, mai ales atunci când liderii altor formațiuni politice nu fac astfel de campanii la firul ierbii. În felul acesta, AUR monopolizează de fapt genul acesta de campanii, iar asta le poate aduce un plus în sondajele de opinie și, mai ales, la urne, acolo unde contează cu adevărat.
Tactica lui Simion și a celor de la AUR nu este însă nouă. Ea a fost testată de nenumărate ori în Europa (și nu numai) de către diverși lideri populiști. Brexit-ul în Marea Britanie a fost în linii mari o mișcare la firul ierbii, coordonată de diverși populiști din UKIP. Mișcarea a prins în principal pentru că restul partidelor mainstream – Partidul Conservator și cel Labursit – nu au contracarat campania la firul ierbii al membrilor UKIP printr-o campanie similară, de informare. Prejudecățile oamenilor, situația financiară grea și sentimentul de a fi unul dintre “pierzătorii globalizării” s-au întretăiat și au fost exploatate cu dibăcie de către politicienii UKIP precum Nigel Farage care au apelat la campanii la firul ierbii pentru a transmite mesajul pro-Brexit în aceste comunități. Rezultatul a fost unul în bună măsură neașteptat, dar care a reprezentat o consecință directă a acestor campanii la firul ierbii – cetățenii Marii Britanii aveau să voteze pentru ieșirea din Uniunea Europeană.
Desigur, și în alte țări liderii populiști apelează la aceste campanii la firul ierbii. Ele pot lua diverse forme. De pildă în Ungaria, liderul populist Viktor Orban vorbește des la radio cu oamenii. În felul acesta se creează din nou iluzia că liderul este aproape de comunitate și, mai mult decât atât, înțelege nevoile oamenilor. Dacă este să mergem și mai departe în istorie, aceleași campanii la firul ierbii erau desfășurate de exponenții extremei drepte, dar și a extremei stângi. Din nou, eficiența lor era cuantificabilă prin popularitatea de care se bucurau unii lideri precum Mussolini sau Hitler.
Astăzi, liderii AUR și-au epuizat în bună măsură tacticile folosite anterior. Pandemia nu mai reprezintă un subiect la zi și, prin urmare, nu mai poate fi folosit nici pentru a crea un clivaj în societate. Simion & Co vor trebui să se reorienteze către tactici mai vechi pentru a da un impuls partidului care pierde tot mai mult teren în sondaje. Pe viitor am putea vedea mai multe astfel de campanii la firul ierbii din partea liderilor AUR. Eficiența lor nu trebuie subestimată, iar liderii partidelor mainstream ar trebui cel puțin să copieze o parte din aceste tehnici dacă nu vor dori să piardă tot mai mult electorat în favoarea celor de la AUR.
