Subiectul pensiilor a revenit pe agenda publică în ultima vreme, odată cu anunțul Executivului care promite majorarea acestora începând cu 1 ianuarie 2023. Ministrul Muncii anunță că acestea vor crește cu cel puțin 10%, dar pensionarii își doresc o creștere mai accentuată, de 26% chiar din noiembrie. Pentru a arăta că vorbesc serios, pensionarii au ieșit în stradă în mai multe părți ale țării. Protestele sunt rezultatul mai multor ani în care guvernele României au instrumentalizat electoral tema creșterii pensiilor. Cum pensionarii reprezintă un segment electoral important, era de așteaptat ca partidele să intre în competiție pentru a câștiga atenția acestora.
Cinci ani de promisiuni pentru pensionari
Reforma pensiilor a fost pusă pe tapet de mai multe guverne succesive în ultimii ani. În 2017, Liviu Dragnea, la vremea respectivă președinte al PSD, anunța că punctul de pensie va creşte cu 10% începând cu 2018. În final, punctul de pensie avea să fie majorat în 2018, de la 917 lei la 1000 de lei, adică o creștere ceva mai mică de 10%. Guvernanții nu s-au oprit însă aici. În 2018, punctul de pensie a crescut încă o dată, de la 1000 de lei, la 1100 de lei. În spatele creșterii se afla un nou calcul politic. Anul 2019 era unul electoral, marcat de alegeri europarlamentare și alegeri prezidențiale. Miza coaliției PSD-ALDE era să își fidelizeze electoratul compus din pensionari. Totodată, prin mărirea punctului de pensii se spera că va fi distrasă atenția de la nemulțumirile populare în creștere.
Între 2018 și 2019, punctul de pensie nu a mai fost majorat, în ciuda promisiunilor politicienilor. Pensionarii s-au aflat și în raza opoziției, nu doar a puterii. În decembrie 2018, opoziția, încercând să pună presiune pe guvern, cerând majorarea pensiilor cu numai puțin de 70% de la 1 ianuarie 2019. În mod previzibil, o astfel de cerere nu a fost aprobată de guvern, astfel încât că punctul de pensie la 1 ianuarie 2019 valora la fel de mult ca în 2018, respectiv 1100 de lei. Abia la 1 septembrie 2019, prin OUG nr. 114/2018 și Legea nr. 127/2019, punctul de pensie avea să crească cu 165 de lei, de la 1100, la 1265 de lei.
Anul 2020 a fost din nou unul electoral, astfel încât, guvernanții, de data aceasta liberalii, au încercat și ei să concureze pentru binevoința pensionarilor. Noul guvern avea să majoreze din nou punctul de pensie, cu 177 de lei, cea mai mare creștere de până atunci. Astfel, la 1 septembrie 2020, prin OUG nr. 135/2020, punctul de pensie creștea de la 1265 de lei, la 1442 de lei. În 2021, punctul de pensie ajungea la 1.586. Acum, guvernanții promit din nou majorarea punctului de pensie, începând cu 1 ianuarie 2023.
Nemulțumirile pensionarilor sunt legate în mare parte de promisiunile nerealiste ale guvernanților. Aceștia au promis procente exagerate în creșterea punctului de pensie, dar, așa cum observăm din evoluția punctului de pensie din ultimii ani, acesta a crescut în linii mari cu 10% de la an, la an. Cu toate acestea, guvernanții au creat așteptări nerealiste privind majorarea pensiilor. Lucrul acesta era justificat de calculele electorale. Cu toate acestea, departe de a duce la fidelizarea acestui segment electoral, promisiunile neîndeplinite nu au făcut decât să îi alieneze și mai mult pe pensionari.
