Președintele PNL, Nicolae Ciucă, a confirmat joi că în partid a fost decisă constituirea unui grup de lucru care să analizeze opţiunea comasării alegerilor locale cu cele generale. Ideea comasării a venit de la Lucian Bode, secretarul general al PNL, care a invocat inclusiv cheltuielile celor patru rânduri de alegeri. Trebuie spus că există câteva argumente importante pentru comasarea alegerilor locale cu cele parlamentare, dar și argumente împotriva acestei decizii.
Argumente contra: decizia CCR și recomandările Comisiei de la Veneția
Unul dintre principalele obstacole în calea comasării alegerilor vine dintr-o decizie CCR din 25 ianuarie 2012. Una dintre problemele de neconstituționalitate reținute atunci de CCR a fost prelungirea cu circa șase luni a mandatelor aleșilor locali. Această prelungire, a susținut CCR, nu respectă principiul periodicității alegerilor, nu se încadrează printre derogările prevăzute de Legea administrației publice locale și încalcă principiul neretroactivităţii legii.
Comasarea alegerilor face ca o persoană să nu poată candida decât pentru o funcție: fie la nivel local, fie la nivel central. În momentul de față o persoană care candidează de pildă pentru o funcție de primar la alegerile locale și pierde alegerile, poate candida ulterior pentru o funcție de deputat sau senator, având în felul acesta încă o șansă. Această șansă dispare însă atunci când alegerile sunt comasate, așa cum a explicat și CCR.
Legea pe care și-a asumat Guvernul răspunderea în 2011 instituia interdicția unei persoane de a candida în același timp pentru funcția de primar/șef de CJ și pentru un mandat de deputat sau de senator: „(10) O persoană nu poate candida în acelaşi timp pentru funcţia de primar şi pentru un mandat de deputat sau de senator sau pentru funcţia de preşedinte de consiliu judeţean şi un mandat de deputat sau de senator”. Pentru că alegerile ar fi trebuit să fie comasate, o persoană nu putea candida practic pentru două funcții diferite (excepția aceasta nu se aplică în cazul în care alegerile sunt separate).
Potrivit deciziei CCR din 2012, „Curtea mai reţine că organizarea la aceeaşi dată a celor două categorii de alegeri determină încălcarea dreptului de a fi ales, prevăzut de art.37 din Constituţie. Aceasta întrucât există situaţii în care un candidat care nu a câştigat un mandat de ales local (primar sau preşedinte de consiliu judeţean) să îşi exprime dorinţa de a participa la alegerile naţionale pentru un mandat de parlamentar (deputat sau senator), lucru perfect posibil, dar numai în cazul unor alegeri care se desfăşoară la date diferite.” Această obiecție, privind o încălcare a dreptului de a fi ales, a fost reținută ca singura întemeiată și de judecătorii CCR care au avut opinii concurente, Mircea Ștefan Minea și Petre Lăzăroiu.
De reținut ar fi și că judecătorul Iulia Motoc, într-o opinie separată, argumenta însă că e neîntemeiată această obiecție: „Modul in care a fost interpretat art. 37 din Constituție implica faptul ca toate statele care au alegeri comasate nu respectă dreptul de a fi ales. Or, există mai multe cazuri de comasare a diferitelor tipuri de alegeri, un exemplu recent fiind si comasarea alegerilor locale cu cele pentru Parlamentul European din Regatul Unit al Marii Britanii si al Irlandei de Nord, din anul 2009.”
Totuși, există o recomandare foarte precisă din partea „Comisiei de la Veneția”. Aceasta susține, între altele, că o comasare a alegerilor ar afecta procesul decizional al alegătorilor pentru că s-ar putea crea confuzii serioase.
Argumente pro: reducerea costurilor, creșterea participării
Din categoria argumentelor pro, comasarea ar putea duce la o prezență la vot mai mare. Istoria ultimelor alegeri legislative ne arată o prezență la urne tot mai mică. Nici alegerile locale nu stârnesc un entuziasm debordant din partea alegătorilor. În unele localități prezența la vot atinge minime istorice. În acest context, comasarea alegerilor ar putea duce la o creștere a prezenței la vot pentru că alegătorii ar avea o dublă miză prin alegerea reprezentanților de la nivel central și a celor de la nivel local.
Totodată, există și avantaje în ceea ce privește costurile. Concret, comasarea alegerilor ar reduce costurile organizării unui scrutin. Acestea pot fi cuantificate cu exactitate, analizând costurile organizării ultimelor alegeri din țară.
Într-o decizie anterioară, CCR mai adăuga un argument – întârzierea exercitării votului în cazul în care alegerile nu sunt comasate. Potrivit Curții: „Cetăţenii vor avea de realizat o sarcină mult mai complexă – exprimarea opţiunii pe 6 buletine de vot -, ceea ce va presupune creşterea exponenţială a timpului necesar votării pentru fiecare cetăţean” și „poate avea ca efect excluderea de la vot a alegătorilor care, independent de voinţa lor, nu vor reuşi să voteze în perioada de timp afectată exercitării votului, până la închiderea urnelor.”
Cu alte cuvinte există argumente solide de o parte și de alta în ceea ce privește tema comasării alegerilor.
