România este statul UE care a pierdut cei mai mulți muncitori calificați în ultimii an, iar astăzi se confruntă cu o criză a forței de muncă. Muncitorii români au fost atrași de statele UE cu salarii mai mari și un nivel de trai mult mai bun, ceea ce a lăsat multe companii din România fără forță de muncă.
Peste 30.000 de muncitori străini vor veni în țara noastră, în primul semestru din noul an, pentru a ocupa un loc de muncă, informează angajatorii. Până la sfârșit de 2022, România ar putea aduce peste 100.000 de muncitori străini. Cei mai mulți provin din Asia, din țări precum Sri Lanka, Filipine, Indonezia, iar alții de pe continentul african. Cele mai multe locuri de muncă sunt disponibile în construcții, producție și Horeca (restaurante și hoteluri).
Salariile
Multe companii acuză că în România nu mai găsesc muncitori calificați, dar problema aceasta este doar parțială. Ar exista mulți români calificați care ar vrea să se întoarcă în România, dar companiile nu sunt dispuse să plătească salarii care să le ofere un nivel de trai decent, precum în Germania sau Franța.
În Germania, salariul mediu brut este de 38.000 de Euro pe an, la care se adaugă și alte bonusuri. După plata taxelor, rămâne un salariu net lunar de circa 2.100 de euro. Un muncitor cu 1-3 ani experiență poate câștiga peste 28.000 de Euro brut, în timp ce unul cu peste 8 ani de experiență poate ajunge la 46.000 de euro brut/an. În România, salariul mediu net lunar în construcții este de 3.400 de lei, adică aproape 700 de euro pe lună.
Drepturile muncitorilor
Inclusiv muncitorii români din Germania beneficiază de cazare gratuită și masă. Cei care lucrează pe șantiere oricum beneficiază de cazare în zona în care au lucrările. Dar beneficiile într-o țară din Vestul Europei sunt mult mai numeroase. Muncitorii din construcții din Germania beneficiază de 30 de zile de concediu de odihnă pe an. Pensia medie în țări precum Germania, Italia sau Franța este de circa 1.300 de euro pe lună, unele plătesc și a treisprezecea pensie, ceea ce îi poate convinge pe mulți români să se stabilească acolo. Țările din Vest au sindicate puternice care combat abuzurile angajatorilor și luptă pentru drepturile muncitorilor, indiferent că e vorba de cei angajați în companii de stat sau private. Nivelul de trai, calitatea produselor, serviciile oferite (spitale, școli, universități), infrastructura, transportul public sunt alte motive care îi pot convinge pe români să rămână în alte state UE.
Tinerii români nu sunt calificați
Criza forței de muncă din România nu este generată doar de muncitorii care aleg să lucreze în țările din Vestul Europei, ci și de incapacitatea Guvernului de a gândi un program educațional pentru formarea forței de muncă. Peste 20% din tinerii români nu lucrează și nu studiază. România este campioană și la părăsirea timpurie a școlii. 15,3% din tinerii din România au părăsit timpuriu școala în 2019, iar 20,9% dintre tinerii cu vârsta între 18 și 24 de ani nu au terminat nici măcar 8 clase, arată datele Eurostat.
Toți acești tineri ar fi putut acoperi o parte din necesarul de forță de muncă, însă Guvernul îi abandonează și nu are niciun program pentru ei. O parte dintre acești tineri vor pleca în alte țări din Vestul Europei, unde vor munci în agricultură sau vor îngriji persoanele vârstnice, deoarece pentru astfel de locuri de muncă nu se solicită nicio calificare. Iar o alte parte va trăi de pe o zi pe alta în sărăcie.
Muncitorii străini, salarii mici și condiții dificile de trai
Muncitorii străini aleg România pentru că salariile de la noi sunt mult mai mari. Spre exemplu, salariul minim în Sri Lanka este de circa 100 de Euro/lună. 50% din populația țării câștigă mai puțin de 400 de Euro pe lună. Salariul minim din România este aproape cât salariul mediu din Sri Lanka. Un muncitor din Sri Lanka va câștiga în România de circa 3 ori mai mult decât ar fi câștigat în țara sa pentru același loc de muncă. Salariul minim în Vietnam este de circa 170 de Euro. România rămâne o atracție pentru muncitorii din Vietnam, mai ales pentru cei care câștigă salariul minim.
Angajatorii spun că muncitorii străini sunt mai harnici decât cei români. „Străinii vin de nevoie, iar angajatorii sunt mulțumiți, pentru că în momentul de față se pot baza pe ei mai mult decât pe muncitorii localnici din România”, spun angajatorii.
În realitate, muncitorii străini sunt dependenți de angajatori. În momentul în care va pierde locul de muncă, va risca să fie repatriat și să piardă totul. Astfel, muncitorii străini nu au multe drepturi în România. Nu au o familie în România, nu cunosc bine sau deloc limba, nu cunosc legislația română, nu au prieteni cu care să se întâlnească. Toată viața muncitorilor străini e reprezentată de muncă. Situația lor este mult mai complicată decât cea a românilor plecați în alte state UE. Un muncitor din Sri Lanka poate sta în România pe baza unui permis de ședere, care îi este oferit doar dacă are loc de muncă. Muncitorii străini acceptă salariile mici din România și condițiile dificile de trai, preferând să muncească oricât are nevoie angajatorul.
