În ultimii ani, numărul secretarilor de stat din instituțiile publice din România a crescut în mod substanțial. Dacă în 2019, în timpul guvernului condus de Ludovic Orban, numărul secretarilor de stat era de 139, iar în 2021 numărul lor acestora era de 134. În 2022 numărul acestora ajungea la 303, iar în prezent numai puțin de 96 dintre aceștia se află doar în Ministerele subordonate Guvernului. Cu alte cuvinte, numărul acestora se îndreaptă spre paritate cu numărul senatorilor și deputaților din România, respectiv 343 de senatori și deputați.
Instituțiile din România cu cei mai mulți secretari de stat
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene deține recordul secretarilor de stat, numai puțin de 8: Carmen Moraru, Csilla Hegedüs, Bogdan-Eduard Simcea, Andreea Anamaria Naggar, Adrian Răulea, Ovidiu Cîmpean, Pășcuț Bogdan-Florin și Doina Iacoban.
Ministerul Transporturilor are de asemenea numai puțin de 7: Bogdan-Stelian Mîndrescu, Constantin-Gabriel Bunduc, Ionuț-Cristian Săvoiu, Ionel Scrioșteanu, Gábor Sándor, Adrian Foghiș și Ion Popa. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației are și el tot 7 secretari de stat: Marin Ţole, Claudiu-Vasile Răcuci, Monica Săsărman, Daniel George Surdu, Adrian-Zsolt Matuz, Vlad Ştefan Niculae și Marcel-Alexandru Stoica. Tot 7 secretari de stat găsim și la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor: Ionuț-Sorin Banciu, Róbert-Eugen Szep, Bogdan-Radu Balanișcu, Cristian-Valer Beșeni, Dan-Ștefan Chiru, Lóránd Árpád Fülöp și Adriana Petcu.
Ministerul Afacerilor Externe are și el numai puțin de 6 secretari de stat în prezent: Andrei Novac, Traian Laurențiu Hristea, Luca Niculescu, Janina Sitaru, Daniela Grigore Gîtman și Iulian Fota. Ministerul Afacerilor Interne deține și el tot 6 secretari de stat: Bogdan Despescu, Raed Arafat, Aneta Matei, Adrian Voican, Alexandru Marcoci și Romeo Simionescu. De asemenea, Ministerul Finațelor deține tot 6 secretari de stat: Mihai-Călin Precup, Alin Chitu, Alin Marius Andrieș, Daniela Pescaru, Attila Gyorgy și Mihai Diaconu. În fine, tot 6 secretari de stat are și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: Sorin Moise, Dragoș-Costin Telehuz, Aurel Simion, Iulian Bucur, Antal Szabolcs Barabási și Ion Găman.
Tot 6 secretari de stat găsim și la Ministerul Educației: Antoneta-Georgina Bolchiș, Bogdan Cristescu, Sorin Ion, Kallos Zoltan, Ionel – Florian Lixandru și Gigel Paraschiv.
La Ministerul Antreprenoriatului și Turismului găsim 5 secretari de stat: Lucian-Ioan Rus, Tudorița Lungu, Angel-Iulian Călin, Dimitrie-Horațiu Clepan și Cătălin Canciu.
Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării are 4 secretari de stat: Andrei Alexandru, Bogdan Mihai Dumea, Eduard Mititelu și Tudor Prisecaru. Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse are tot 4 secretari de stat: Domnica-Doina Pârcălabu, Costin-Hendea D. Anca-Minodora, Kacso-Doboly A. Izabella-Maria și Bogdan-Florin Paraschiv. Tot 4 secretari de stat găsim și la Ministerul Economiei: Terente Ciui, Mihai-Ion Macaveiu, Daniela Nicolescu și Flavius Nedelcea. Tot 4 secretari de stat are și Ministerul Muncii: Mădălin-Cristian Vasilcoiu, Peter Janos Makkai, Florin-Sergiu Dobrescu și Marius-Ilie Stanciu. La fel, 4 secretari de stat sunt și la Ministerul Energiei: Dan – Dragoș Drăgan, Pavel-Casian Nițulescu, Constantin Ștefan și George Lazăr.
Ministerul Culturii are 3 secretari de stat: András István Demeter, Mădălin Ștefan Voicu și Diana-Ștefana Baciuna.
Ministerul Tineretului și Sportului are doar 2 secretari de stat: Thomas-Răzvan Moldovan și Flavius-Adrian Sirop. La fel și Ministerul Apărării Naționale: Simona Cojocaru și Eduard Bachide.
Dacă luăm în calcul faptul că fiecare secretar de stat, la rândul său ajunge să aibă câțiva consilieri, atunci ajungem la ordinul sutelor de angajați care gravitează doar în jurul zecilor de secretari de stat.
O nouă abordare
Liberalii și social-democrații par a fi conștienți de problema numărului exagerat de mare de secretari de stat. În contextul în care este necesară reducerea cheltuielilor bugetare, Guvernul ia în calcul reducerea numărului de secretari de stat, iar această problemă ar putea fi pusă pe tapet chiar la rotativa guvernamentală. Reducerea numărului de secretari de stat și a aparatului birocratic adiacent, compus din consilierii lor, ar putea genera economii importante la bugetul de stat. Cu toate acestea, coaliția de guvernare nu a generat momentan un document care să evalueze impactul acestor reduceri în aparatul de stat, însă e posibil ca un studiu de genul acesta să fie făcut public până la rotativă.
Pe de altă parte, reducerea numărului de secretari de stat este posibil să nu se traducă direct în concedieri. Atât PNL, cât și PSD au promis că nu se vor face disponibilizări. Recent, chiar premierul Nicolae Ciucă a spus răspicat că nu vom avea parte de concedieri. Asta înseamnă că vom asista cel mai probabil la o reconversie profesională. Cu alte cuvinte, secretarii de stat și staff-ul lor vor fi redirecționați către instituțiile în care este nevoie de personal, în limita abilităților acestora. De pildă, instituțiile care lucrează cu fonduri europene se confruntă cu o lipsă de personal. În trecut România a avut probleme în absorbția fondurilor europene, iar o suplimentare a angajaților în această zonă ar fi benefică.
În final, reducerea numărului de secretari de stat și, implicit a consilierilor care activează în cadrul birourilor acestora, reprezintă o prioritate pentru actuala coaliție de guvernare, în contextul în care numărul acestora a crescut în mod constant în ultimii ani.
