ANALIZĂ- Cum a căzut PSD victima a propriilor acțiuni și declarații

În cei aproape trei ani care au trecut de la preluarea guvernării de către PSD, în diversele sale forme – USL sau coaliția actuală, liderii social-democrați au întreprins o serie de acțiuni politice la adresa foștilor guvernanți, dar au avut și declarații de putere pe diverse subiecte care îi incriminau pe adversarii politici. Totuși, anul 2015 pare a fi unul al decontului pentru PSD, multe dintre acțiunile și afirmațiile liderilor începând să se întoarcă împotriva lor.

La o analiză cu privire la cei trei ani de la preluarea guvernării de către social-democrați, putem identifica cel puțin trei momente care acum li se întorc.

1. Asaltul asupra PDL din Parlament din iulie 2012. Ironic sau nu, momentul schimbării conducerilor celor două Camere ale Parlamentului din 2012, pare a fi urmat la indigo de către noul PNL, compus și din vechi democrat-liberali. Etapele sunt urmate până în cele mai mici detalii: schimbarea președintelui Senatului, a Avocatului Poporului și, în cele din urmă, a președintelui Camerei Deputaților.

În 2012, disperați că pierd puterea, cei din PDL acuzau lovitură de stat, atac la instituțiile statului de drept, ba mai mult, fostul președinte Traian Băsescu făcea o paralelă cu mineriadele. Criticile de la acea vreme au fost uitate de cei din PDL, iar astăzi le întorc „serviciul” social-democraților cu ajutorul foștilor aliați, PNL.

PSD încearcă să atenueze pericolul reprezentat de acțiunea noilor liberali, acuzându-i pe aceștia, nu de lovitură de stat ca în 2012, ci de demagogie.

2. PSD, un „pe aici nu se trece” împotriva traseiștilor. După preluarea guvernării, PSD s-a declarat împotriva oricăror racolări de foști pedeliști sau de alți parlamentari sau lideri locali. În schimb, la acea vreme, adică 2012 – 2013, PNL a făcut o serie de transferuri importante de la PDL – Sorin Frunzăverde, Mihai Stănișoară. PSD critica maniera în care cei din PNL înțelegeau să facă „noua politică” a USL.

Însă, chiar dacă PSD nu racola parlamentari, lideri locali, etc, pozând într-o adevărată fecioară a politicii românești, la nivel politic s-a creat alternativa social-democrată, UNPR. Cei care doreau să se ducă la PSD erau trimiși la UNPR. Astfel, progresiștii lui Gabriel Oprea s-au întărit treptat, ajungând în acest moment să fie decisivi în ceea ce privește menținerea PSD la guvernare.

3. Familia, piatra de moară de gâtul politicienilor. În 2014, Victor Ponta și liderii PSD îi cereau lui Traian Băsescu să își dea demisia după ce fratele său a fost acuzat de luare de mită, trafic de influență, etc, de către Bercea Mondial și familia acestuia. La acel moment, fostul președinte a făcut o delimitare clară față de fratele său, alegând să ignore solicitările pline de patos ale social-democraților.

La nici măcar un an distanță, DNA scoate la iveală un dosar în care este implicat cumnatul premierului Victor Ponta. O anchetă a procurorilor DNA a dezvăuluit că acesta ar fi fost implicat într-un grup infracțional care a deturnat fonduri europene dintr-un contract public de 10 milioane de euro. La fel ca în cazul fratelui președintelui Băsescu, cumnatul premierului a fost reținut de procurori.

În acest moment, probabil că Victor Ponta și liderii PSD și-ar fi dorit să nu fi fost atât de virulenți la adresa lui Traian Băsescu în chestiunea privindu-l pe fratele acestuia. Cum va acționa oare Victor Ponta la solicitările venite, de această dată, din partea PNL și PDL de a-și da demisia, pentru exact aceleași argumente utilizate de prim-ministru în 2014? Acest lucru rămâne de văzut, însă tot ce e posibil ca acesta să acționeze precum Traian Băsescu, adică să nu își dea demisia.