Uniunea Europeană a intrat în sezonul de iarnă, iar marile state se pregătesc să combată prețurile uriașe pentru energia electrică și gaze. Chiar dacă statele și-au asigurat rezervele la peste 80% din capacitate, facturile pentru cetățeni reprezintă în continuare o mare provocare deoarece pot duce mai ales la închiderea unor companii.
La nivelul Uniunii Europene (UE) s-a ajuns greu la un acord parțial care ar trebui să țină prețurile sub control: achiziția gazului la nivelul UE, plafonarea prețului pentru gaz și ajutoare financiare pentru familii și companii. Dar măsurile sunt departe de a fi implementate, deoarece se lucrează la detaliile tehnice. Deși plafonarea prețului la gaz se dorea a fi o măsură împotriva Rusiei, UE s-ar putea să aibă probleme și cu ceilalți furnizori. Oficialii din Qatar consideră că plafonarea prețului la gaz este o „ipocrizie” și susțin piața liberă fără nicio limită, arată bloomberg.com. Trebuie precizat că după ce mai multe state UE au redus importurile din Rusia au decis să cumpere gaz din Qatar. Inclusiv Gazprom a avertizat că nu va mai livra gaze dacă se va introduce un plafon la nivelul UE, ceea ce ar afecta în mod direct statele care cumpără cel mai mult din Rusia. În privința plafonării prețului la gaze UE este departe de un acord.
Germania, plan de 200 de miliarde
Germania, cel mai bogat stat UE, nu are nevoie de deciziile de la nivelul Uniunii și nici nu așteaptă opiniile altor stat. Berlinul a decis să pună în joc un plan de peste 200 de miliarde de euro pentru a reduce facturile cetățenilor și companiilor. Germania propune un plan de compensare și de ajutoare financiare pentru companii. Prețul gazului și energiei electrice va fi plafonat, iar guvernul va compensa companiile. Măsura germanilor seamănă cu ceea ce există deja în România de un an de zile.
Totuși, Germania s-a opus oricărei plafonări a prețului la gaz în UE și rămâne în continuare foarte pesimistă în legătură cu intențiile Uniunii Europene. Germania a negociat doar un plafon pentru gazul din Rusia, ceea ce nu ar ajuta foarte mult statele membre după ce și-au redus importurile din Est. Inclusiv Olanda s-a opus unui plafon pentru tot gazul (Olanda fiind una dintre țările care vinde gaz), însă a acceptat plafonul doar pentru gazul din Rusia. Italia și Franța și-ar dori un plafon pentru toți producătorii de gaz, indiferent de tipul gazului.
Franța, reglementarea prețurilor
Parisul a încercat mai multe măsuri de ajutoare financiare pentru familii și reduceri de taxe pentru facturi, însă acestea nu au ținut prețurile sub control. Astfel, Franța a decis să naționalizeze compania EDF, cel mai mare producător de energie electrică. Naționalizarea va fi finalizată de la 10 noiembrie 2022. Cu această decizie, Parisul reușește să reglementeze prețurile la energie electrică pentru a nu mai permite creșteri exagerate. Trebuie precizat că EDF era deja deținută de statul francez, în proporție de 84,4%, iar 74,5% din energia pe care o produce provine din centralele nucleare. Pentru diferența de acțiuni, guvernul Franței a plătit 9,7 miliarde de euro. În urma măsurilor de reglementare, francezii care folosesc gazul vor plăti doar cu 25 euro mai mult pe lună, față de 200 euro/lună cât ar fi plătit pe piața liberă. Pentru anul 2023, Franța va plafonarea creșterea prețurilor la energie electrică și gaze la cel mult 15%, a anunțat premierul francez.
Italia reduce taxele
Guvernul de la Roma nu a ales decizii radicale și a preferat doar să reducă taxele pentru facturi și producătorii de energie. Italia a redus TVA-ul, accizele, a compensat producătorii, însă prețurile au continuat să crească. TVA-ul la energie electrică este de 10% și la gaze a ajuns la 5%. Italienii nu au posibilitatea Germaniei de a se împrumuta și de a pregăti un plan uriaș de ajutoare și nici nu mai controlează companiile care produc energie. Statul italian este minoritar în unele companii energetice, iar în altele nu deține acțiuni. Naționalizarea lor ar implica o cheltuială pe care nu și-o poate permite bugetul statului. În privința gazului, italienii sunt complet dependenți de importuri și de aceea insistă să se achiziționeze gaz la nivelul UE, ceea ce i-ar ajuta să cumpere la un preț mai mic.
Italia a oferit mai multe ajutoare financiare pentru companii (mai ales pentru micii producători) pentru a le ajuta să achite facturile la energie electrică și gaze. În privința cheltuielilor, Roma a investit peste 60 de miliarde de euro în toate măsurile care ar trebui să țină sub control prețurile la energie electrică și gaze. Franța a investit peste 70 de miliarde, iar Germania are uriașul plan de peste 200 de miliarde. Cu alte cuvinte, doar în aproape 2 ani, Germania va investi în compensarea facturilor aproape cât tot PIB-ul României pe un an de zile.
Noul guvern condus de Giorgia Meloni va trebui să pregătească un plan pentru această iarnă și pentru 2023, deoarece Italia riscă să scape de sub control prețurile. Momentan, guvernul de la Roma nu a venit cu niciun plan și Italia continuă cu măsurile adoptate de guvernul Draghi.
Spania, plafon pentru gazul folosit pentru energie electrică
Guvernul condus de Pedro Sanchez a preferat să abordeze criza energetică cu reducerea unor taxe și au umblat la TVA-ul pentru gaz și electricitate. După mai multe reduceri, spaniolii au ajuns la un TVA de 5%. Apoi au redus taxele plătite de companiile care produc energie și au amenințat cu taxe pe „profiturile excesive”, însă prețurile nu au reușit să fie controlate. Spania a introdus un plafon pentru gazul folosit în producerea energiei electrice, iar această măsură a fost discutată și la nivelul UE fără niciun rezultat. Inclusiv Portugalia are o măsură asemănătoare. Această măsură a fost posibilă deoarece Spania este foarte puțin conectată la rețeaua din Uniunea Europeană și, prin urmare, nu va fi afectată piața liberă din UE.
Olanda, cea care ține în șah toată Uniunea
Olanda are cel mai mare preț la gaze din UE, însă și cele mai mari câștiguri. Pe lângă faptul că Olanda este aproape un paradis fiscal în care au sediul fiscal multe companii energetice din UE, pe bursa de la Amsterdam se stabilesc și prețurile pentru gazul pe care îl plătesc toți cetățenii europeni. Bursa de la Amsterdam a devenit locul în care se decide dacă această criză continuă. Intenția Franței și Italiei de a introduce un plafon pentru gaz vizează, în primul rând, tocmai bursa din Amsterdam, care nu ar mai putea specula.
Chiar și Olanda, marea susținătoare a pieței libere, a introdus plafonarea pentru prețul energiei electrice și gazului. De asemenea, facturile vor fi reduse cu 190 euro în medie, în ultimele două luni din 2022. Guvernul de la Haga se așteaptă să cheltuie 23,5 miliarde de euro pentru aceste măsuri.
Olanda nu a arătat niciodată solidaritate când a fost o criză în Uniunea Europeană. Nu a făcut-o în criza refugiaților din 2015, nu a făcut-o în pandemie când voia să împiedice Recorvery Fund (cunoscut sub numele de PNRR) și nu a face nici în criza energetică. Un stat care exploatează piața liberă din UE, profită de vulnerabilitățile economice ale altor state și face speculații pe burse pentru a-și umple conturile bancare.
