Potrivit unui sondaj recent realizat de CURS, extrema dreaptă românească continuă să se afle în ascensiune. Sondajul arată că AUR se află pe locul al treilea cu 16%, în intenția de vot a românilor, în spatele PSD și PNL. Cum AUR este un partid populist de extremă dreapta, el reprezintă un real pericol pentru democrația românească, iar partidele mainstream din țară ar trebui să adopte o strategie prin care să oprească creștere acestui partid până în 2024. Pentru aceasta, partidele pot învăța din cazul Germaniei.
Cazul AfD
Scena politică germană a fost dominată multă vreme de două partide: Partidul Social Democrat (SPD) și Uniunea Creștin Democrată (CDU/CSU). Dar după criza financiară din 2008, treptat, pe scena politică germană și-a făcut apariția un partid de extremă dreapta – Alternativa pentru Germania (AfD). Acesta reprezenta o apariție surprinzătoare în politica unui stat care s-a confruntat atâta timp cu un partid de extremă dreapta – Partidul Nazist. Partidul a continuat să crească până în punctul în care a devenit de facto a treia forță politică din țară ca mărime, situație similară cu cazul AUR în România. În acest moment, partidele mainstream din Germania au înțeles că trebuie să implementeze o strategie pentru a opri ascensiunea partidului extremist.
În linii mari, această strategie a avut trei componente:
- Critica deschisă: Partidele mainstream au criticat vehement politicile AfD, în special cele legate de imigrație și refugiați. Acestea au subliniat că abordarea AfD nu este în concordanță cu tradiția de deschidere și toleranță a Germaniei.
- Refuzul cooperării: ei: Partidele mainstream au refuzat în mare măsură să coopereze cu AfD, atât la nivel federal, cât și la nivel de land. Asta includea evitarea alianțelor sau coalițiilor cu AfD și excluderea acestora din discuții sau negocieri.
- Abordarea cauzelor profunde ale ascensiunii AfD: Partidele principale au încercat, de asemenea, să abordeze problemele sociale și economice care au contribuit la ascensiunea AfD, cum ar fi șomajul, inegalitatea și excluziunea socială.
În general, răspunsul principalelor partide din Germania la ascensiunea AfD a fost acela de a apăra valorile democratice și de a-și promova propriile politici ca o contrabalansare a retoricii populiste a AfD. Strategia a funcționat, iar astăzi AfD, deși are în continuare o prezență în parlamentul german, nu mai reprezintă o sperietoare. Ascensiunea AfD s-a estompat, iar treptat partidul a început să piardă simpatizanți.
Ce pot face partidele mainstream din România
Împrumutând lecțiile din cazul Germaniei, partidele mainstream din România pot opri ascensiunea AUR printr-o serie de măsuri.
- Critica deschisă a politicilor AUR: Partidele mainstream ar trebui să critice în mod public politicile AUR care nu sunt în concordanță cu valorile democratice, cum ar fi atacurile asupra drepturilor minorităților sau discursul liderilor AUR care încurajează clivajele/diviziunile în societate.
- Refuzul cooperării: Partidele mainstream ar trebui să refuze să coopereze cu AUR, inclusiv să evite alianțele sau coalițiile cu acest partid și să îi excludă din discuții sau negocieri. De altfel un grup de intelectuali români a cerut printr-o scrisoare lucrul acesta în 2021.
- Să abordeze cauzele profunde ale ascensiunii AUR: Partidele mainstream ar trebui să abordeze problemele sociale și economice care stau la baza creșterii AUR, cum ar fi șomajul, inegalitatea și excluziunea socială, prin elaborarea și promovarea unor politici publice care să abordeze aceste probleme.
- Să promoveze transparența și responsabilitatea: Partidele mainstream ar trebui să promoveze transparența și responsabilitatea în procesul politic, inclusiv în ceea ce privește finanțarea campaniilor electorale și mass-media, pentru a reduce influența AUR și a altor partide care se pot baza pe surse de finanțare opace și pe mass-media care le simpatizează cauza.
Pe scurt, cheia pentru a face față AUR este de a rămâne angajați față de principiile democratice, de a promova transparența și responsabilitatea și de a lucra împreună pentru a aborda problemele sociale și economice care stau la baza ascensiunii AUR.
