Guvernul discută despre introducerea unei supraimpozitări de 16% pentru salariile brute care depășesc pragul de 25.000 de lei, ceea ce ar reprezenta primul pas spre impozitare progresivă în România. Dacă se va face această modificare, vor exista două cote de impozitare a salariului: una de 10% pentru salariile sub 25.000 de lei și una de 16% pentru cele mai mari de acest prag.
Guvernul intenționează ca supraimpozitarea de 16% să se aplice doar pentru ceea ce depășește pragul de 25.000 de lei, însă România are un salariu brut care conține contribuțiile sociale, calculate pe valoarea totală a venitului.
Un muncitor cu un salariu de 30.000 de lei brut va plăti 10% sau 16%? Impozitul în România se plătește abia după ce s-au achitat contribuțiile sociale. Impozitul este calculat pe suma rezultată după plata contribuțiilor. În cazul în care din cei 30.000 de lei scădem contribuțiile sociale, mai rămâne un salariu de 19.500 lei, care nu mai intră la taxa de 16%, fiind cu mult sub pragul de 25.000 lei. România poate aplica impozitare pe praguri de venit doar dacă elimină contribuțiile sociale din componența salariului și le transferă la angajator, așa cum au toate statele mari din UE.
În cazul în care taxa de 16% se va aplica separat de impozit, ca o taxă suplimentară pe suma ce depășește 25.000 de lei, atunci există riscul ca Curtea Constituțională să o considere o nedreptate. Și în acest caz nu mai vorbim de impozitare progresivă, ci de o taxă în plus pentru cei cu salariile mari. În schimb, guvernul poate să modifice legislația și să aplice impozitare progresivă pe tot salariul brut, nu pe praguri de venit.
16% impozit pentru salariile peste 25.000 lei: La un salariu de 30.000 de lei brut, un angajat va plăti un impozit de 3.120 lei, spre deosebire de 1.950 lei, cât este în prezent. Adică bugetul statului ar câștiga 1.170 lei.
16% taxă suplimentară pentru suma care depășește 25.000 lei: La un salariu de 30.000, angajatul va fi taxat cu 16% pentru 5.000 lei, adică va plăti 800 lei taxă.
Ministerul Finanțelor a identificat 81.000 de angajați cu venituri peste 25.000 de lei brut, în timp ce la Inspecția Muncii, în Revisal, sunt doar 42.315, arată profit.ro. Diferența este generată de faptul că mulți angajați din serviciile secrete, armată, poliție, justiție și alte instituții nu sunt înregistrați în Revisal.
România nu poate adopta o impozitare pe praguri de venit atât timp cât contribuțiile sunt incluse în salariul brut al angajatului. Franța sau Italia au o impozitare progresivă, însă aceasta se aplică pe praguri de venit, nu pe toată suma. Spre exemplu, o persoană care are un venit anual de 20.000 de euro în Italia va avea un impozit de 23% pentru primii 15.000 de euro, adică 3.450 de euro, și apoi un impozit de 25% pentru restul de 5.000 de euro, adică va mai plăti alți 1.250 euro. În total, va da statului italian suma de 4.700 de euro doar pentru impozit. Contribuțiile pentru sănătate și pensie sunt plătite separat de angajator și nu intră în calculul salariului brut. Italienii oferă mai multe reduceri fiscale pentru familiile care au copii, chirie de plătit sau rate pentru casă, cheltuieli pentru sănătate/educație și alte servicii care intră în declarația de venit.
În Franța, impozitul pe venit este taxat cu 11%, pentru veniturile mai mari de 10.225 de euro (sub această sumă nu se plătește impozit), și poate ajunge până la 45% pentru veniturile mai mari de 160.336 euro. De asemenea, francezii aplică impozitarea progresivă pe praguri de venituri, așa cum fac și italienii. Francezii oferă și numeroase reduceri fiscale pentru familiile care au copii, rate la casă sau alte cheltuieli.
Cote de impozite în Italia, sursa: agenziaentrate.gov.it
Cum au schimbat PSD și PNL impozitarea din România
Cota unică a fost introdusă în România în 2005, când guvernarea era asigurată tot de PSD și PNL. Guvernul a introdus atunci o cotă unică de impozit de 16%. Mulți ani s-a folosit această cotă, până când iarăși un guvern PSD, în 2017, a decis să reducă cota unică de la 16% la 10%, cât avem în prezent. De asemenea, tot un guvern PSD a decis să introducă toate contribuțiile pentru pensie și salariu în componența salariului brut, adică să le pună pe umerii angajatului.
În 2023, avem un alt guvern PSD-PNL care vrea să introducă o formă de impozitare progresivă, dar de această dată nu e clar dacă se va modifica sistemul de impozitare sau se va introduce doar o taxă suplimentară de 16%. Toate marile state au anumite reduceri fiscale sau impozite mai mici pentru angajații cu venituri mici, în timp ce în România nu există nicio solidaritate pentru muncitorul care se chinuie să supraviețuiască cu salariul minim. O persoană cu salariul minim plătește aceleași cote de taxe precum o persoană cu zeci de mii de lei pe lună.
Impozitarea progresivă presupune o schimbare radicală a sistemului fiscal din România, atât pentru formula de calcul, cât și pentru reducerile fiscale pe care ar trebui să le ofere. O astfel de discuție nu există la nivelul Guvernului și ar fi nevoie de câțiva ani pentru a se aplica un astfel de sistem, în timp ce guvernul actual pare să se grăbească cu o nouă taxă.
