Sistemul de justiție din România a scăpat de presiunea MCV, după ce țara noastră a înregistrat mai multe progrese în privința combaterii corupției și protejării statului de drept. Anul 2023 va aduce mai multe schimbări în sistemul de justiție din România, care pot defini următorii ani.
În noiembrie 2022, Guvernul României a primit primul său MCV pozitiv, după ce Comisia Europeană a constatat că instituțiile din țara noastră au înregistrat mari progrese și au făcut eforturi pentru a se adapta la standardele europene. Comisia Europeană consideră că recomandările făcute în trecut, prin MCV, au fost respectate și „îndeplinite în mod satisfăcător, iar monitorizarea va continua prin Raportul privind statul de drept. Este pentru prima dată când România demonstrează, în domeniul justiției, că poate fi un partener de încredere pentru Uniunea Europeană.
Anul 2023 a început cu mai multe provocări pentru sistemul de justiție, care va trebui să demonstreze că poate continua acest parcurs pozitiv. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și-a ales noua conducere, formată din 19 membri: 9 judecători, 5 procurori, 2 reprezentanți ai societății civile aleși de Senat și 3 membri de drept – ministrul Justiției, procurorul general al României și președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.
CSM este esențial pentru orice schimbare în domeniul justiției, dar și pentru viitorul pensiilor speciale ale magistraților. CSM s-a opus mereu oricărei modificări a pensiilor speciale primite de magistrați, chiar dacă inclusiv instituțiile europene pun presiune pe Guvern să modifice actuala lege. În decembrie 2022, Ministerul Muncii a propus un proiect de lege care ar permite recalcularea pensiilor magistraților, deoarece în multe cazuri magistrații reușesc să aibă o pensie mai mare decât salariul.
Guvernul va trebui să găsească o soluție pentru a rezolva problema pensiilor din justiție, fără să deranjeze sistemul de justiției și fără să provoace un val de pensionări anticipate. Pentru acest lucru, Guvernul va avea nevoie de un CSM cu care poate colabora și care poate înțelege că nivelul actual al pensiilor din magistratură este nesustenabil pentru bugetul statului și injust în raport cu ceilalți cetățeni.
Procurorii pentru DNA, DIICOT și PÎCCJ
La sfârșit de 2022, a început procedura de selecție pentru procurorii care vor conduce Direcția Națională Anticorupție (DNA), Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ). În perioada 27 decembrie 2022 și 27 februarie 2023 va avea loc procedura de selecție a procurorilor pentru DNA și PÎCCJ. La data de 21 februarie 2023, funcțiile de la DNA și PÎCCJ vor fi vacante după ce vor expira mandatele actualilor procurori-șef aflați la conducere. În cazul DIICOT, instituția este condusă interimar, de mai mulți ani, de procurorul Oana Pâțu.
Pe 27 februarie 2023 se va încheia procedura de selecție pentru DNA și PÎCCJ, iar ministrul justiției va înainta propunerile către CSM pentru a emite avizul consultativ. Procedura de selecție pentru DIICOT se va termina pe 1 martie 2023, când se va cere avizul CSM.
Președintele Klaus Iohannis va trebui să facă aceste numiri importante în primăvara lui 2023, după ce în 2020 nu a ținut cont de avizul negativ al CSM în cazul Giorgianei Hossu, numită la conducerea DIICOT, deși soțul acesteia avea grave probleme cu justiția.
Una dintre recomandările primite de România în MCV este aceea de a respecta avizele CSM, chiar dacă din punct de vedere legal acestea sunt consultative. CSM ar urma să joace un rol mai important în numirea procurorilor în conducerea celor mai importante parchete din țară.
După recentele modificări ale legilor justiției din 2022, CSM va participa mai activ în procesul de numire a procurorilor în funcțiile de conducere. Secția pentru procurori va fi implicată atât în procesul de selecție, cât și în procesul de nominalizare, unde ministrul justiției va trebui să ceară avizul acestei secții. Chiar dacă avizul nu este obligatoriu pentru ministru, noile legi prevăd că în cazul unui aviz negativ ar trebui să aibă un nou interviu cu candidatul propus, care să țină cont de argumentele expuse de CSM. În urma noului interviu, ministrul poate ori să trimită mai departe propunerea către Președinte, ori să o retragă și să organizeze un nou proces de selecție.
Anul 2023 va reprezenta și reîntoarcerea SRI în dosarele penale, după ce în ultimii 3 ani au fost excluși în urma unei decizii a Curții Constituționale care a constatat că protocoalele secrete dintre parchete și SRI erau neconstituționale. Guvernul a modificat Codul de procedură penală pentru a permite ca probele obținute de serviciile de informații să fie folosite în dosarele penale.
