Tensiunile de la granița Ucrainei cu Rusia continuă zilele acestea. Forțele militare ucrainene și cele ruse se află practic față în față, așteptând un semnal politic pentru escaladarea sau descaladarea acestei crize. La sfârșitul săptămânii trecute Rusia a cerut garanții de securitate din partea SUA și NATO, printre acestea fiind și renunțarea la orice activitate militară în Europa de Est și promisiunea că Ucraina nu va fi primită niciodată în NATO. Dictatul Moscovei a fost însă respins rapid de liderii NATO, iar mingea a revenit în curtea Kremlinului. Între timp, Putin a plusat din nou, promițând un răspuns „militar şi tehnic” în cazul în care țările occidentale nu vor pune capăt politicii considerate ameninţătoare de către Rusia. „În cazul menţinerii liniei foarte clar agresive a colegilor noştri occidentali, vom lua măsuri de represalii militare şi tehnice adecvate”, a spus Vladimir Putin.
Răspunsul administrației Biden
Rusia nu dorește așadar să dea înapoi, iar Putin pare a fi dispus să facă inimaginabilul, respectiv să invadeze militar Ucraina, doar pentru a o menține în afara structurilor politico-militare occidentale. Asta în ciuda faptului că o invazie a Ucrainei poate genera enorme bătăi de cap Moscovei.
Între timp, administrația Biden contemplă asupra unui răspuns. Administrația nu pare a fi însă dispusă să riște un război deschis cu Rusia pentru Ucraina. Prin urmare trimiterea de militari americani sau NATO în Ucraina este exclusă. Cu toate acestea, nu este exclus un ajutor militar masiv oferit Ucrainei. Ucrainenii par a fi dispuși să declanșeze o adevărată insurgență în cazul în care Rusia invadează militar țara. Într-un război simetric, armata ucraineană are șanse minime să țină piept forței invadatoare. Dar un război de gherilă purtat pe teritoriul Ucrainei poate transforma ocupația militară rusă într-o acțiune foarte costisitoare pentru Moscova. Peste 400.000 de ucraineni au primit un nivel elementar de antrenament militar din 2014 până în prezent. Mai mult decât atât, cel puțin 1 milion de arme, printre care și arme automate de tip AK-47 se află acum în posesia civililor. În plus, 15 grupuri de miliții ucrainene se află răspândite pe tot cuprinsul țării.
Aproximativ 150 de militari americani din Forțele Speciale se află deja în Ucraina, oferind consiliere ucrainenilor. În plus, Agenția Centrală de Informații deține o ramură paramilitară cu o vastă experiență în organizarea insurgențelor în state precum Afganistan sau Siria. În 1979 după invazia sovietică din Afganistan, o mare parte a populației afgane a trecut într-un război de gherilă împotriva sovieticilor. Rezistența afghană a primit sprijin logistic și militar din partea Statelor Unite, inclusiv armament anti-aerian. Pe termen lung, ocupația a devenit foarte costisitoare pentru Uniunea Sovietică, pe măsură ce numărul de pierde de vieți omenești în rândul militarilor se înmulțea. Astfel că, în final sovieticii au trebuit să se retragă. O astfel de strategie ar putea fi implementată și în Ucraina. În mod ironic, Statele Unite nu doar că au sprijinit astfel de insurgențe în trecut, dar s-au și confruntat cu unele dintre cele mai sângeroase (în Irak de pildă).
Principala strategie a administrației Biden așadar, în cazul unei invazii militare ruse în Ucraina, ar fi aceea prin care ar transforma ocupația rusă într-o acțiune prea costisitoare pe termen lung pentru Vladimir Putin. Sprijinul oferit insurgenței ar fi însă doar o parte din răspunsul dat de SUA. Cealaltă variabilă ar fi reprezentată de sancțiuni economice severe care ar transforma Rusia într-un stat paria la nivel internațional. Așadar, din nou este vorba despre un cost enorm și greu de suportat pentru decidenții politici de la Kremlin, unul pe care Vladimir Putin nu îl poate plăti pe termen lung.
