Criza politică ar putea furniza schimbări importante în USR-PLUS, în contextual viitoarelor alegeri privind șefia formațiunii. Dacă până acum cursa părea deschis, în acest moment Dacian Cioloș devine marele favorit pentru conducerea USR-PLUS.
Dacian Cioloș, favorit la șefia USR-PLUS
Multă vreme Dacian Cioloș a sperat că va rămâne singur în cursa pentru șefia USRPLUS. Atunci când a devenit tot mai clar că Barna intenționează să candideze și el pentru șefia formațiunii rezultate din fuziunea USR cu PLUS, Cioloș i-a cerut direct lui Barna să se retragă din cursă. Strategia nu a funcționat însă. În ciuda contestărilor, Barna a rămas și el în cursă alături de Dacian Cioloș. Barna nu putea să se retragă însă atât de simplu din cursă. Pe de o parte, acesta era liderul formațiunii mai mari – USR și prin urmare avea “datoria” de a candida. Pe de altă parte, retragerea din cursă ar fi pus capăt ambițiilor politice pe termen lung ale lui Barna. Aflat încă la început de carieră, liderul USR nu era pregătit să renunțe atât de abrupt la șansa de a folosi șefia USRPLUS drept rampă de lansare pentru o carieră politică mai ambițioasă. Rezultatul final s-a concretizat într-un acord tacit între Barna și Cioloș.
Doar că în ultima vreme, USR-PLUS a început să se scufunde serios în mai toate sondajele de opinie, ajungând sub 15 procente. Situația ar putea deveni și mai gravă în contextul actualei crize politice și a deciziei liderilor USR-PLUS de a escalada conflictul cu PNL și a se retrage momentan de la guvernare. USR-PLUS nu a reușit să realizeze tot ce și-a propus, iar Barna & Co ar putea fi ținuți minte doar ca cei care s-au perindat câteva luni pe la guvernare și apoi au părăsit barca puterii cu un scandal monstru.
O eventuală trecere în opoziție l-ar avantaja cu siguranță pe Dacian Cioloș. Acesta s-ar putea erija cu ușurință într-o opțiune viabilă, în locul lui Dan Barna. De altfel, surse politice au precizat pentru PS News faptul că Dacian Cioloș ar putea fi în realitate creierul operațiunii de ieșire a celor de la USR-PLUS de la guvernare. Cioloș ar fi urmărit astfel prăbușirea intenționată a formațiunii pentru ca mai apoi să o scoată la liman. Indiferent cum stau lucrurile, scandalul politic îl poate avantaja pe Cioloș. Pentru mulți din USR-PLUS care se agățau de funcții, trecerea în opoziție ar putea naște nemulțumiri majore. Să nu uităm că inițial nu toți miniștrii USR-PLUS au fost de acord cu depunerea mandatelor. După ce într-un final s-a ajuns la un consens pentru depunerea mandatelor, secretarii de stat și alți funcționari de la USR-PLUS au rămas nemișcați în funcții. Nu existat un consens general și o mobilizare puternică pentru a da un semnal clar premierului și liderilor PNL. A trebuit ca premierul însuși să-i demită pe secretarii de stat de la USR-PLUS, gest aproape inevitabil în contextul scandalului, dar care a arătat slăbiciunea celor de la USR-PLUS care nu păreau deciși să intre “all in” în această partidă. În plus, Barna și-a arătat limitele la conducerea formațiunii: nu a reușit nici măcar să ajungă în turul 2 la alegerile prezidențiale din 2019 când USR-PLUS beneficia de un capital bun de imagine. Formațiunea s-a erodat treptat la urne după alegerile europarlamentare, iar acum se află într-un punct critic, pierzând teren în sondaje. Dacă la viitoarele alegeri USR-PLUS nu obține cel puțin 15% nu mai poate visa la statutul de „partid mare”.
Toate aceste evenimente pot și vor juca în favoarea lui Dacian Cioloș care devine acum favorit pentru șefia USR-PLUS.
