Primul tur al alegerilor pentru șefia USR-PLUS s-a încheiat, iar Dacian Cioloș și-a asigurat o victorie importantă. Acesta a obținut aproape 46% din voturi, în timp ce principalul său contracandidat, Dan Barna, a obținut 43%. În primul tur al alegerilor online pentru preşedinţia USR PLUS au votat 32.815 de membri USR PLUS. Dacian Cioloş a obţinut 15,111 voturi – 46%, Dan Barna 14,404 – 43,9% şi Irinel Darău 3,300 – 10,1% din totalul voturilor exprimate. Astfel, bătălia finală se va da, așa cum era preconizat, între Dacian Cioloș și Dan Barna în al doilea tur al alegerilor.
Ce ar însemna o victorie a lui Dacian Cioloș?
Primul tur al scrutinului pentru șefia USR-PLUS nu a fost lipsit de scandal. Irinel Darău a acuzat nereguli. Acesta susține că au fost mii de persoane care au votat la scrutinul intern fără să aibă dreptul și anunță că nu va susține pe niciunul dintre cei doi candidați care se vor lupta în turul doi. Dar în ciuda protestelor, alegerile vor merge mai departe în USR-PLUS cu Barna și Cioloș în finală.
Semnalul dat de Dacian Cioloș este unul puternic. USR deținea principalele filiale în țară, cu mult peste cele deținute de PLUS. Cu toate acestea, candidatul PLUS și-a adjudecat victoria în primul tur. Asta înseamnă că au fost suficient de mulți membri USR care l-au votat pe Dacian Cioloș. Care ar putea fi explicațiile pentru asta? În primul rând există o nemulțumire latentă de multă vreme în USR-PLUS la adresa lui Dan Barna. Ea s-a manifestat cel mai clar după rezultatul dezastruos obținut de Barna la alegerile prezidențiale din 2019, atunci când a fost devansat de Viorica Dăncilă și a ratat finala prezidențială cu Klaus Iohannis. La vremea respectivă, mulți membri ai USR i-au cerut lui Dan Barna să facă un pas în spate. Barna însă s-a încăpățânat să rămână la șefia USR, alegând să ignore nemulțumirile și chiar plecările din partid. În al doilea rând, USR-PLUS se află pe o pantă descendentă în ceea ce privește încrederea electoratului. Din 2019, atunci când USR-PLUS a atins vârful aisbergului la alegerile europarlamentare din luna mai, formațiunea s-a aflat pe un trend descendent. De la 22,4% cât a obținut la respectivul scrutin, USR-PLUS a ajuns la 15% la alegerile parlamentare din 2020, iar trendul descendent continuă să se manifeste în majoritatea sondajelor de opinie. USR-PLUS nu a reușit să se stabilizeze nici măcar la 15%, cvasi-totalitatea sondajelor din prezent arătând că AUR i-a devansat pe cei de la USR-PLUS, devenind a trei a forță politică în țară. Pentru o formațiune care are pretenția de a fi un partener egal la guvernare, procentele acestea reprezintă un dezastru.
Majoritatea celor din USR care l-au votat acum pe Cioloș au făcut-o cu gândul la alegerile din 2024, gândindu-se că este nevoie de o schimbare de paradigmă. Cu Dan Barna la cârma formațiunii, USR-PLUS se îndreaptă încet dar sigur sub pragul de 10%, pierzând aproape jumătate de electorat față de anul 2019. În plus, o victorie a lui Barna l-ar transforma pe acesta din nou în candidat la prezidențialele din 2024. O a doua tentativă a lui Barna de a cuceri fotoliul de la Cotroceni s-ar putea transforma într-un nou fiasco. De aceea mulți membri USR, dar și PLUS au ales să meargă pe mâna lui Dacian Cioloș, pentru un suflu nou. Rămâne de văzut dacă Cioloș va reuși să se impună și în al doilea tur și unde vor merge cele aproximativ 10 procente, oferite lui Darău în primul tur.
