Preşedintele R. Moldova, Maia Sandu, a efectuat astăzi o vizită oficială în România, la invitaţia preşedintelui Klaus Iohannis. Cei doi șefi de stat au susținut o declarație comună de presă, iar Maia Sandu a subliniat un aspect important al relațiilor dintre România și R. Moldova. Este vorba despre eficiența diplomației vaccinurilor.
România și diplomația vaccinurilor peste Prut
Pandemia de coronavirus a deschis o nouă arteră diplomatică. “Diplomația vaccinurilor” reprezintă un nou instrument de putere soft pentru statele lumii, iar mari puteri sau puteri regionale precum Statele Unite, Rusia și China nu întârzie să se folosească de acest instrument. Țara noastră a pus și ea în practică, într-un mod abil, diplomația vaccinurilor în relația cu R. Moldova.
Așa cum a subliniat și astăzi președintele Maia Sandu, “astăzi, cu peste 500 de mii de doze oferite, gratis, România este cel mai mare donator de vaccin pentru noi, iar la ele se adaugă milioane de unități de echipamente de protecție…Donațiile ne-au permis să inițiem procesul de vaccinare deja la începutul lunii martie și să salvăm mii de vieți”.
Într-adevăr, România s-a folosit cu abilitate de diplomația vaccinurilor în relația sa cu R. Moldova. Încă de la începutul pandemiei, România a donat mii de doze către vecinii de peste Prut, fiind unul dintre puținele state din Uniunea Europeană care a acționat în acest mod. Decidenții politici de la București au sesizat bine această oportunitate și au acționat inteligent prin Ministerul Afacerilor Externe. Relația specială dintre România și R. Moldova a fost întărită așadar în acest context, lucru recunoscut oficial de către autoritățile de la Chișinău.
Gestul reprezintă în sine un indicator al faptului că România încearcă să își mențină influența culturală și politică în R. Moldova, în ciuda faptului că țara rămâne sfâșiată între susținătorii unei orientări către Est a țării – în special prin socialiștii fostului președinte Igor Dodon – și cei pro-Occidentali, în frunte cu președintele Maia Sandu. Pentru București, orientarea politică a R. Moldova către Vest și către instituțiile Uniunii Europene reprezintă o prioritate strategică. O apropiere a R. Moldova de Uniunea Europeană și eventual de NATO ar întări substanțial flancul Estic al Alianței și ar scoate România din zona mărginașă a UE și NATO. Așadar încurajarea unui parcurs pro-european și pro-american a R. Moldova, dincolo de faptul că ar reprezenta o virtute în sine, ar trebui să fie în ultimă instanță și în interesul național al României. Instrumentele de putere soft constituie o oportunitate. În acest sens, diplomația vaccinurilor consolidează parcursul european al R. Moldova, de vreme ce acestea reprezintă un ajutor din Vest, intermediat de țara noastră. Nu trebuie să uităm însă că România nu e singura care încearcă să își consolideze influența în R. Moldova. Rusia este celălalt competitor pentru acest rol. În cazul diplomației vaccinurilor însă, România a câștigat partida de vreme ce decidenții politici de la Chișinău s-au arătat sceptici în ceea ce privește vaccinul rusesc, Sputnik V.
Pe termen lung, decidenții politici de la București trebuie să continue acest exercițiu de putere soft, ocazionat de pandemia de coronavirus. Există totodată numeroase paliere de colaborare între R. Moldova și România de care nu trebui să uităm și pe care trebuie să le folosim într-un interes mutual. Parcursul european al R. Moldova va depinde în final și de capacitatea României de a servi drept exemplu și îndrumar pentru decidenții politici de la Chișinău.
