Primele măsurători în partea ucraineană a Brațului Chilia arată că adâncimea canalului navigabil a crescut de la 6,5- 7 m la 8,99 m, fapt care a îngrijorat autoritățile române. Totuși, adâncimea medie a Canalului Bîstroe este de 12-14 m, fapt constatat chiar de Apele Române.
Rezultatele primelor măsurători pe partea ucraineană a Brațului Chilia relevă faptul că vecinii noștri au adâncit navigabil cu 2 metri. Cu alte cuvinte, temerile părții românești erau parțial valabile.
Efectele adâncirii Canalului Bîstroe
Principala temere a părții române ținea de efectele nocive pe care o adâncire a canalului ar avea-o asupra ecosistemului Deltei Dunării. Aceasta reprezintă unul dintre siturile naturale aflate în prezent pe lista patrimoniului mondial UNESCO, iar România și Ucraina poartă împreună responsabilitatea prezervării acestui mediu.
Partea nordică a Deltei se află în proximitatea canalului, iar aici flora și fauna ar putea fi afectate serios. Cu toate acestea, în contextul în care canalul a fost adâncit doar cu 2m șansele ca aceste operațiuni să afecteze ecosistemul Deltei Dunării sunt mici. Totuși, există riscul apariției unei probleme serioase dacă partea ucraineană continuă lucrările de dragare ale canalului.
Ce încearcă partea ucraineană
Obiectivul părții ucrainene în cadrul lucrărilor de dragare pare a fi unul strategic. Mai exact, Ucraina vrea încearcă probabil să transforme canalul Chilia – Bîstroe într-o rețea de transport trans-europeană și să conecteze portul Ismail de Marea Neagră. Rațiunea este una strategică. În contextul războiului purtat cu Federația Rusă, Moscova a reușit cu succes în 2022 să blocheze porturile ucrainene de la Marea Neagră. Doar un acord arbitrat de către Turcia a făcut ca Moscova să accepte să mențină deschisă o rută de navigație pentru cerealele care părăseau porturile ucrainene.
Kievul a realizat că se confruntă cu o vulnerabilitate strategică importantă. În lipsa unei flote la Marea Neagră, Rusia poate bloca în continuare porturile Ucrainene și poate da peste cap aprovizionarea cu cereale ale statelor care depind de importurile din Ucraina. Pentru a evita această situație, Ucraina încearcă să caute un plan B. Acesta include tocmai ideea unei rute navigabile pe canalul Chilia – Bîstroe, doar că pentru a permite navelor mari să circule pe aici, canalul Bîstroe trebuia adâncit.
Ce poate face România
Bucureștiul trebuie să continue să lucreze cu partea ucraineană în cazul Bîstroe. Ambele state poartă responsabilitatea prezervării Deltei Dunării, ceea ce înseamnă că este nevoie de o permanentă colaborare între Kiev și București, cu atât mai mult în situația de securitate din prezent. România trebuie să continue să monitorizeze cu atenție Canalul Bîstroe astfel încât partea ucraineană să nu realizeze lucrări de dragaj fără să anunțe partea românească.
Să nu uităm că principalul motiv pentru care Ucraina ar dori adâncirea canalului este legat de problema de securitate din Marea Neagră. Cu alte cuvinte cele două țări trebuie să lucreze împreună pentru a găsi o rezolvare acestei probleme. O posibilă variantă ar fi deschiderea unor noi rute terestre de transport a cerealelor ucrainene prin România. Cele două state pot face presiuni și asupra Statelor Unite și a aliaților săi astfel încât acestea să asigure deschisă în permanență o rută maritimă prin Marea Neagră pentru cerealele ucrainene. Varianta aceasta a fost de altfel propusă în trecut și de către amiralul James Stavridis, fost Comandant Suprem al Forţelor Aliate din Europa.
Situația Canalului Bîstroe trebuie rezolvată pe cale diplomatică, prin discuții între toate părțile implicate, în special România și Ucraina. Orice conflict pe axa Kiev – București nu face decât să dea apă la moară Moscovei.
