Școala românească se dovedește a fi cea mai bună din Europa atunci când vine vorba de matematică, informatică și chimie. Elevii români au reușit, în 2022, să domine aproape toate olimpiadele la care au participat și au surclasat elevii din state multe mai bogate. Eforturile profesorilor și elevilor sunt răsplătite și recunoscute an de an la nivel internațional, oferind prestigiu sistemului românesc de învățământ.
România este pe primul loc la toate olimpiadele internaționale de matematică din Europa, după cum arată graficul de mai jos. România are cea mai bună școală de matematicieni, ceea ce confirmă munca excelentă pe care o fac profesorii pentru a pregăti aceste generații de elevi. În același timp, elevii demonstrează că se pot obține rezultate excepționale și în țara noastră, care de multe ori este aspru criticată. De asemenea, nu trebuie uitat faptul că România a fost inițiatoarea primei olimpiade de matematică în urmă cu 63 de ani, reușind să creeze cadrul prin care să stârnească spiritul de competiție al elevilor.
România a fost pe primul loc la olimpiada de fizică în 2022, surclasând Germania, un stat mult mai bogat decât noi, cu un buget mai mare pentru educația elevilor.
România a participat la două olimpiade internaționale de informatică, reușind să câștige premiul I și premiul II (fiind depășită doar de Ucraina). Țara noastră demonstrează că avem în continuare cei mai buni informaticieni din Europa și că putem să ne dezvoltăm economia în această direcție, în condițiile în care întreaga societate depinde de noile inovații din informatică.
La olimpiada internațională de chimie, România a reușit să obțină premiul II, fiind depășită de Turcia.
Elevii români confirmă că școala românească poate fi un model de școală în Uniunea Europeană, chiar dacă noi nu avem posibilitățile financiare ale unor state precum Franța sau Germania. Eforturile elevilor și profesorilor reușesc să crească prestigiul României pe plan internațional. Totodată, ar trebui să fie un semnal și pentru clasa politică și să dezvolte economia națională în aceste direcții în care elevii reușesc să obțină performanțe remarcabile. România poate avea o generație excelentă de ingineri, poate să inoveze în domeniul informaticii, poate să ofere o nouă generație de profesori remarcabili atât la noi în țară, cât și în alte țări.
Ministerul Educației, condus de Ligia Deca, a decis să-i premieze pe elevii români care au câștigat medalii la olimpiadele internaționale. Premiile oferite au fost în valoare de 3,65 milioane lei și au fost distribuite după cum urmează: „ 20.000 lei – premiul I absolut (cu punctaj maxim), 15.000 lei – premiul I/medalie de aur, 12.5000 lei – premiul al II-lea/medalie de argint, 10.000 lei – premiul al III-lea/medalie de bronz și 6.000 lei – mențiune (sau diplome echivalente).
Sumele în bani acordate elevilor care s-au impus în competițiile regionale/balcanice (seniori și juniori) sunt: 7.500 lei – premiul I/medalie de aur, 6.000 lei – premiul al II-lea/medalie de argint, 4.500 lei – premiul al III-lea/medalie de bronz și 3.500 lei – mențiune (sau diplome echivalente)”, arată Ministerul Educației.
De asemenea, au fost răsplătiți și profesorii, și școlile în care s-au pregătit elevii care au reușind să obțină aceste performanțe internaționale.
Deși elevii și profesorii obțin performanțe remarcabile pe plan internaționale, bugetul pentru educație nu este unul extraordinar. Pentru anul 2023, doar 3,2% din PIB vor fi alocați pentru sistemul de învățământ, departe de pragul de 6% prevăzut de legea educației. Totuși, bugetul este într-o ușoară creștere față de 2022 iar mare parte din bani vor fi alocați pentru salariile profesorilor. Renovarea școlilor depinde de autoritățile locale, fiind în responsabilitatea primăriilor și consiliilor locale/județene. Cu banii din PNRR și alte fonduri europene, multe orașe au accesat în ultimii ani uriașe sume de bani pentru a renova școlile, iar Guvernul a făcut eforturi inclusiv pentru a reduce numărul școlilor cu toaleta în curte.
Rămân în continuare diferențe destul de mari între sistemul de educație din mediul urban și cel din mediul rural. 25% din elevii din mediul rural renunță la școală, în timp ce doar 5% din elevii din mediul urban decid să oprească studiile. Această problemă a fost recunoscută și de Sorin Cîmpeanu, fostul ministru al educației: „În mod sigur abandonul școlar este o problemă extrem de gravă, un abandon de 15,3% care a crescut la 15,6% în 2020 și așteptăm cu îngrijorare datele despre anul 2021, criza sanitară a crescut abandonul școlar, alături de diferențele uriașe între abandonul școlar în mediul urban, care este sub 5%, și în mediul rural, care este peste 25%, în condițiile în care la nivel european diferențele sunt între 10% și 11%, iată că în România, din păcate, sunt între 5% și 25%, necesită acțiuni integrate”.
