În ultimii ani, Uniunea Europeană (UE) a avut cu fiecare ocazie un discurs despre decarbonizare și salvarea mediului înconjurător, însă criza energetică a schimbat planurile liderilor europeni și astăzi asistăm la o victorie a cărbunelui.
În 2020, UE a propus ca statele membre să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55%, comparativ cu 1990. Acest obiectiv riscă să nu mai fie atins, după ce mai multe state au revenit la investiții masive în cărbune, iar altele nu au de gând să renunțe la acesta prea curând. UE a lucrat la două mari proiecte: Pactul Verde European și Pregătiți pentru 55. Aceste proiecte trebuiau să reprezinte marea revoluție europeană, însă au fost repede uitate.
România, defrișări pentru cărbune
România era unul dintre statele care trebuia să-și închidă minele și centralele pe cărbune pentru a îndeplini obiectivele stabilite la nivel european. Dar România comite două mari greșeli doar cu o singură decizie, care riscă să afecteze mediul înconjurător.
La început de 2023, Guvernul României a luat decizia de a defrișa 106 hectare de pădure pentru a transforma zona într-o mină de cărbune. Noua mină va fi la Timișeni-Pinoasa, în județul Gorj, și va avea o producție de 8 milioane de tone de lignit pe an. Acest cărbune va contribui decisiv la producția de energie electrică din România și la cea de energie termică, deoarece multe orașe folosesc cărbune în continuare, cum e cazul Timișoarei sau Iașiului.
România reușește atât să renunțe la o pădure de peste 100 de hectare, dar și să crească producția și consumul de cărbune. În prezent, peste 15% din energia electrică provine din arderea cărbunelui. România s-a angajat în PNRR să renunțe la aceste centrale pe cărbune, însă e departe de acest obiectiv, mai ales că traversează o criză energetică cu prețuri tot mai mari pentru gaze. Centralele pe cărbune ar trebui să fie înlocuite, pe termen scurt, de cele pe bază de gaz, iar pe termen mediu de parcurile fotovoltaice sau eoliene.
Complexul Energetic Oltenia are o capacitate medie de producție a energiei electrice de 1.700 MW, cu mult peste energia produsă la centrala nucleară, iar toată energia se bazează pe arderea cărbunelui. Energia regenerabilă nu este cea mai bună soluție iarna, deoarece panourile solare sau parcurile eoliene nu pot produce suficientă energie electrică. Nicio țară nu-și permite să depindă de condițiile meteo, iar producția de energie electrică trebuie să fie o garanție, altfel nu poate fi asigurată securitatea unui stat.
Germania, demolează orașe pentru cărbune
Germania a adoptat și ea o decizie controversată de când a început criza energetică. În 2018, Germania forma comisii pentru închiderea minelor și anunța la renunțarea la centralele pe cărbune. Germanii voiau să renunțe la energia electrică produsă pe bază de cărbune, având ca obiectiv anul 2038.
În 2022 și 2023, Germania și-a schimbat complet strategia. Anul trecut a redeschis multe centrale electrice pe bază de cărbune și în 2023 caută noi resurse de cărbune. Germania mizează totul pe cărbune în 2023 și nu mai este interesată de salvarea mediului înconjurător. Berlinul a decis să evacueze o întreagă localitate și să demoleze casele pentru a extinde o mină de cărbune.
Aceste decizii au provocat proteste în Germania, la care a participat inclusiv ecologista Greta Thunberg. Atitudinea Germaniei este una surprinzătoare, atât timp cât la guvernare se află partidul Verzilor, care mereu a precizat că protejează mediul înconjurător.
Sute de persoane au protestat în Germania chiar în locul în care se extinde mina, iar alte mii de persoane au ieșit pe străzi în alte orașe pentru a respinge decizia guvernului. Poliția a folosit violența, iar Greta Thunberg a fost reținută de polițiști. În doar câțiva ani, Germania a ajuns victima propriului discurs, reușind să anuleze toate promisiunile și proiectele pentru reducerea poluării. Germania riscă să se confrunte cu proteste masive ale ecologiștilor, care nu vor accepta reîntoarcerea la era cărbunelui.
Greta Thunberg, reținută la protestele din Germania, sursa foto: Bild.de
Polonia, cel mai mare producător de cărbune din UE
Polonia este cel mai mare producător de cărbune din UE și nu are de gând să renunțe prea curând la acesta, mai ales acum când e conflictul dintre Ucraina și Rusia, iar Varșovia profită de poziția sa pentru a-și rezolva problemele cu UE. În ultimul an, Comisia Europeană a renunțat și la acuzațiile privind încălcarea statului de drept în Polonia.
Totuși, lucrurile nu sunt simple pentru Polonia, după ce a anunțat că intenționează să ardă cărbune și după 2050, când UE și-ar dori să renunțe complet la această materie. Cu cea mai mare producție din UE, Polonia nu poate contribui momentan la atingerea obiectivului de a reduce poluarea până în 2030. Polonia va trebui să-și crească producția națională, după ce a interzis importurile de cărbune din Rusia. Circa un sfert din cărbunele folosit de Polonia provenea din Rusia.
Mai puțin gaz și mai mult cărbune în UE
Decarbonizarea riscă să fie un mare faliment pentru UE. În ultimul an, s-a redus importul de gaz și a crescut arderea cărbunelui, ceea ce reprezintă un uriaș pas făcut spre mai multă poluare. Cărbunele este mult mai scump și poluant decât gazul natural. Cărbunele este un adevărat pericol pentru sănătatea oamenilor, atât pentru cei care lucrează în mine, cât și pentru cei care se află în apropierea centralelor care ard cărbune. Cărbunele produce o cantitate dublă de CO2 decât gazul natural atunci când este ars, ceea ce se traduce printr-o poluarea dublă.
