Procesul privind aderarea României la spațiul Schengen riscă să se complice, după ce Parlamentul Olandei a votat o rezoluție prin care guvernul de la Haga ar trebui să se opună la nivel european. Pentru ca România să fie oprită din drumul ei spre Schengen este nevoie de un singur vot împotrivă. Deși România respectă toate criteriile tehnice privind siguranța frontierelor, Mark Rutte, premierul Olandei, a decis să impună și unele criterii politice, precum MCV pe justiție. Olanda insistă să condiționeze intrarea țării noastre în Schengen de două rapoarte MCV pozitive, deși între problema justiției și siguranța frontierelor nu există nicio legătură, iar MCV nu face parte dintre criteriile tehnice pentru Schengen.
Românilor le va fi greu să înțeleagă de ce sunt ținuți la marginea Uniunii Europene, când aceeași Uniune vrea mai multă integrare și promite inclusiv să reconstruiască Ucraina. Românii se vor simți discriminați, izolați și abandonați de instituțiile UE, iar aceste sentimente și idei pot crea un zid între România și Vestul Europei. O eventuală decizie de a refuza accesul României în spațiul Schengen va fi împotriva a tot ceea ce susține Uniunea Europeană în acest moment.
În contextul valului mare de refugiați din Ucraina, România s-a mobilizat și a demonstrat că e capabilă să gestioneze fluxul mare de persoane de la granițele noastre și să le ofere rapid ajutorul de care au avut nevoie. În doar 3 luni, în România au intrat circa 1 milion de persoane din Ucraina, iar frontierele țării noastre nu au prezentat nicio vulnerabilitate. În același timp, România este capabilă să respingă și migrația ilegală sau traficul de migranți pe teritoriul țării noastre, cu toate că nu suntem o țară vulnerabilă din acest punct de vedere, așa cum sunt Italia sau Grecia.
Pericolul euroscepticismului
Subiectul Schengen va fi exploatat de toate partidele din România, iar în cazul unui refuz va apărea tot mai puternic sentimentul anti-UE sau euroscepticismul. Românii își vor pierde încrederea în instituțiile UE, în statele din Vest și vor critica tot mai mult deciziile la nivelul UE.
George Simion, liderul partidului AUR, a lansat mai multe atacuri la adresa Olandei și Uniunii Europene: „Dacă pentru intrarea în UE a trebuit să dăm Petrom, ce șpagă vrea Olanda pentru Schengen?”, se întreabă deputatul pe rețelele de socializare.
În România există propaganda că Olanda s-ar opune intrării României în Schengen tocmai pentru a bloca portul Constanța, care ar fi într-o competiție cu porturile olandeze. Propaganda nu se bazează pe date sau statistici, în condițiile în care portul Rotterdam este cel mai mare din Europa, iar portul Constanța nu ar putea niciodată să concureze cu el. În al doilea rând, portul Constanța este la Marea Neagră, o mare care nu contează foarte mult în comerțul internațional, mai ales că Rusia controlează mare parte din ea. Portul Constanța nu atrage nici măcar interesul Chinei, care arată cel mai mare interes pentru porturile din UE.
Tot în contextul conflictului din Ucraina, s-a observat foarte bine că portul Constanța poate avea un rol important pentru Uniunea Europeană. După ce Ucraina nu a mai putut să-și folosească porturile, a transportat cerealele pe cale terestră către România, unde au fost încărcate pe nave în portul de la Galați sau Constanța. Prin urmare, intrarea României în Schengen ar putea ajuta inclusiv statele vecine precum Moldova și Ucraina și ar permite un transport al mărfurilor mult mai rapid.
Mult mai extremistă a fost senatoarea Diana Șoșoacă, precizând că intrarea în Schengen înseamnă „trafic de droguri, trafic de copii pentru prostituție, crimă organizată”. „N-aţi înţeles că ne-am cedat suveranitatea pentru Schengen şi noi nu intrăm în Schengen? Surzilor! Ce nevoie am eu de Schengen? Mulţi habar nu aveţi ce înseamnă Schengen, vă spun eu. Partea bună, nu mai stai la cozi între România – Bulgaria, Bulgaria – Grecia, România – Ungaria. Nu mai stai la cozi la vamă. Transportatorii nu mai stau 8 ore, 12 ore la coadă şi trec ca-n brânză. Atât! Partea rea? Trafic de droguri, trafic de copii pentru prostituţie, trafic de prostituţie, crimă organizată. Mai vreţi, mă, Schengen?”, a declarat senatoarea.
Dacă UE alimentează euroscepticismul din România și refuză intrarea în Schengen, atunci ar putea apărea schimbări politice chiar din 2024, când românii vor trebui să voteze pentru Parlamentul European, primării, Parlamentul național și președinte. Decizia privind aderarea României la Schengen va continua să fie exploatată politic și în următorii ani. UE are deja mai multe guverne care îi pun diferite piedici, precum Ungaria, Polonia și mai recent Italia. Nimeni din Vestul Europei nu-și dorește un guvern la București cu o viziune eurosceptică, pregătit să critice fiecare decizie la nivelul UE sau să blocheze proiectele Uniunii. Un guvern eurosceptic la București poate avea consecințe la nivelul întregii Uniuni și va deveni imediat o voce puternică în Estul Europei.
Diferențele dintre Vest și Est
S-a vorbit de mai mult timp despre o Uniune Europeană în două viteze, lucru susținut inclusiv de Emmanuel Macron, președintele Franței. În cazul în care România nu va fi primită în Schengen, o astfel de decizie va accentua și mai mult diferențele dintre Vestul și Estul Europei.
Înainte ca UE să promită aderarea Ucrainei sau Republicii Moldova ar trebui să se asigure că toate cele 27 de state membre din prezent se bucură de drepturi egale. Uniunea Europeană are responsabilitatea de a consolida actualul spațiu al Uniunii, prin garantarea unor drepturi pentru toți membrii.
UE trebuie să demonstreze că nu există un spațiu în două viteze, că nu există popoare cu mai puține drepturi și toți cei 27 de membri se bucură de aceleași condiții. În caz contrar, propaganda va deveni o armă politică îndreptată împotriva UE și în următorii ani încrederea românilor în Uniune s-ar putea reduce drastic.
