Un sondaj CURS, dat recent publicității arată o tendință îngrijorătoare în ceea ce privește intenția de vot a românilor. Extrema dreaptă românească continuă să se afle în ascensiune și, pentru prima dată, partidul extremist al senatoarei Dianei Șoșoacă apare ca fiind cotat cu 4%, foarte aproape de pragul necesar intrării în Parlament.
Sondajul arată că PSD rămâne primul partid din România cu 33%, urmat de PNL cu 21%. Nici unul dintre cele două partide nu poate face singur majoritate parlamentară. Pe locul 3 se află AUR, cu 16%, iar pe 4 USR, în scădere cu 9%.
Extremismul, în ascensiune
În ultima vreme am putut observa că extrema dreapta se află în ascensiune în România. AUR, partid care a intrat cu 9% în Parlament a ajuns să aibă un electorat aproape dublu în ultimii 3 ani de zile. Nu este exclus ca partidul lui George Simion & Co să mai adune voturi până la alegerile din 2024, mizând în continuare pe o retorică populistă care polarizează societatea. Așa cum am văzut de-a lungul timpului, partidul lui Simion a reușit să adune puncte în momentele de criză epidemiologică (pe parcursul pandemiei de COVID-19 și a restricțiilor), precum și în momente de criză economică/financiară (în prezent, pe fondul inflației galopante).
Din aceeași categorie face parte și partidul extremist al senatoarei Diana Șoșoacă – SOS. O parte din electoratul român s-a refugiat în discursurile conspiraționiste ale senatoarei. Asta cu toate că Diana Șoșoacă are o retorică similară în plan extern cu cea a președintelui Vladimir Putin. De altfel, importante figuri din jurul lui Putin au lăudat discursurile agresive de genul celor rostite de Șoșoacă în Parlamentul României.
Nu sunt totuși doar vești proaste. Vestea bună e că actuala coaliție poate reduce atracția extremismului în rândul electoratului, printr-o serie de politici publice inteligente care să crească încrederea publicului în partidele mainstream.
Trei poluri politice în 2024
În lumina ultimelor sondaje de opinie, pare că în viitorul apropiat se vor contura trei poluri politice. Un prim pol politic este format din actualele partide aflate la guvernare PNL, PSD și UDMR. Cu toate că UDMR și-ar putea schimba tactica în 2024, șansele sunt ca PSD și PNL cel puțin să își continue alianța în viitorul apropiat. Ambele partide sunt prinse într-un mariaj de conveniență și au nevoie unul de celălalt pentru a forma o majoritate în legislativul de la București. Doar în felul acesta pot da un guvern fiabil care să supraviețuiască suficient de mult timp. O guvernare minoritară pare a fi exclusă de vreme ce aceasta ar sta în permanență cu sabia moțiunii de cenzură deasupra capului.
Al doilea pol politic care se conturează este cel al extremiștilor. Nu ar fi exclus să vedem o alianță între AUR și partidul Diane Șoșoacă. În acest moment cele două partide formează 20% din opțiunile de vot ale electoratului, potrivit sondajului de opinie CURS. SOS are nevoie de AUR pentru a intra în Parlament, iar AUR își poate crește influența printr-o alianță sau absorbție a SOS. Cert este că o prezență atât de mare a extremiștilor în Parlament întoarce România cu 20 de ani în urmă atunci când PRM-ul lui Vadim Tudor reprezenta o forță politică importantă pe scena politică românească. Din acest punct de vedere, constituirea polului extremist nu reprezintă o veste bună pentru democrația din România.
În fine, al treilea pol ar putea fi compus din USR, PMP și Forța Dreptei. Cele trei partide au colaborat deja în câteva ocazii și ele ar încerca să se poziționeze ca o alternativă față de polul extremist. Cele trei partide ar strânge undeva la 15 procente. Totuși, acest pol ar fi deosebit de volatil, fiind compus din partide în mare parte incompatibile ideologic, unite doar de o opoziție față de actuala coaliție și față de polul extremist.
Anul 2024 se anunță în aceste condiții unul complicat, iar democrația din România va fi supusă unui test important la urne.
