Liderii Germaniei, Franţei şi Italiei au ajuns joi la Kiev să îşi exprime sprijinul pentru Ucraina. Acestora li s-a alăturat și președintele Klaus Iohannis în ceea ce reprezintă prima vizită oficială a liderului de la București în Ucraina, de la declanșarea războiului.
Președintele Emmanuel Macron, cancelarul Olaf Scholz, premierul Mario Draghi și președintele Iohannis vor oferi un mesaj de unitate europeană în contextul în care Ucraina se confruntă cu lupte grele în partea de Sud-Est a țării, acolo unde rușii continuă ofensiva.
Klaus Iohannis la Kiev. Trei lucruri importante despre vizita președintelui
Prezența președintelui Iohannis la Kiev are o semnificație multiplă. În primul rând, Iohannis este prezent alături de cei mai importanți lideri europeni ai momentului, lucru care îi oferă președintelui României o vizibilitate ridicată atât la nivel național, cât și european. Șeful statului a fost prezent la mai multe evenimente importantă în această perioadă (de pildă summitul B9) și, cu această ocazie poate puncta din nou la capitolul imagine.
În al doilea rând, prezența ar putea fi mai mult decât simbolică. România, alături de Polonia, reprezintă doi dintre cei mai importanți vecini ai Ucrainei. Țara noastră are totodată cea mai lungă graniță cu Ucraina și în plus este membru NATO. Asta înseamnă că țara noastră poate furniza arme, muniție și provizii Ucrainei, alături de Polonia. Poziția strategică a României o transformă într-un actor regional important. Pe lângă faptul că prin România pot fi furnizate arme și provizii pentru susținerea efortului de război ucrainean, țara noastră ar putea juca un rol chiar mai activ. De pildă, România ar putea ajuta la exportul grânelor ucrainene, blocate în acest moment în porturile de la Marea Neagră de către flota rusă.
Ucrainenenii și comunitatea internațională caută o soluție de ceva vreme pentru a rezolva această problemă care are ramificații internaționale. Totodată România a reprezentat unul dintre statele care au absorbit un număr mare de refugiați ucraineni în urma războiului. Societatea civilă din România s-a mobilizat exemplar în perioada respectivă și a organizat puncte de primire a refugiaților la frontieră și în marile orașe. Președintele Iohannis ar putea continua dialogul cu omologul său ucrainean, iar România s-ar putea implica și mai mult în a ajuta Ucraina.
În al treilea rând, vizita lui Iohannis la Kiev confirmă atenția tot mai mare pe care o acordă România, Ucrainei. La începutul conflictului, mesajele României au fost în acord cu cele date de majoritatea statelor lumii care au condamnat în termeni duri invazia. Dar oficialii români nu s-au grăbit să efectueze vizite în Ucraina, asta în ciuda faptului că oficialii de rang înalt din Europa făceau deja asta. Este de ajuns să amintim de vizita premierului britanic Boris Johnson, de vizita cancelarului austriac și de vizita șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, toate efectuate la începutul lunii aprilie. Mai apoi, premierul Nicolae Ciucă, președintele PSD Marcel Ciolacu și ministrul de Externe Bogdan Aurescu au efectuat și ei prima vizită oficială în Ucraina, la sfâșitul lunii aprilie. Acum a venit și rândul lui Klaus Iohannis, care completează acest cerc. În felul acesta toți oficialii de rang înalt din România pot spune că au bifat o vizită oficială în Ucraina.
În concluzie, există cel puțin trei dimensiuni ale vizitei președintelui României în Ucraina – o dimensiune simbolică, o dimensiune strategică și o dimensiune diplomatică.
