Anul 2022 nu începe cu vești bune pentru Uniunea Europeană, după ce inflația se dovedește o problemă scăpată de sub control, care poate pune în pericol recuperarea economică după doi ani de pandemie. Zona euro a atins o inflație de 5,1%, ceea ce reprezintă un nou record pentru Uniunea Europeană, arată Eurostat. Toate țările membre UE, indiferent că sunt sau nu în zona euro, se luptă cu inflația și cu explozia prețurilor la energie și la produsele alimentare.
Zona euro rămâne sub influența Germaniei, care stabilește ritmul economic al continentului. Germania înregistra o inflație de 1,6% în ianuarie 2021, iar în ianuarie 2022 a ajuns la 5,1%. Inflația în Germania a crescut de 3 ori, ceea ce a declanșat o reacție la nivel european.
Franța a reușit să își controleze inflația, reușind o creștere de la 0,8 în ianuarie 2021 la 3,3% în ianuarie 2022. Italia, a treia economie a Uniunii, a înregistrat o creștere de la 0,7% în ianuarie 2021 la 5,3% în ianuarie 2022. Între decembrie 2021 și ianuarie 2022 Italia și-a crescut inflația cu 1,1 procente. Spania a înregistrat o explozie a inflației de la 0,4% în ianuarie 2021 la 6,1% în ianuarie 2022, după ce în decembrie 2021 era la 6,6 procente.
Cele mai mari creșteri, în zona euro, s-au înregistrat în țările baltice. Lituania are cea mai mare creștere a inflației, de la 0,2% în ianuarie 2021 la 12,2% în ianuarie 2022. Estonia a crescut de la 0,3 la 11,7% în ianuarie 2022, după ce în decembrie 2021 a atins pragul de 12 procente. Pe locul trei în topul celor mai mari inflații din zona euro se situează Belgia cu 8,5% în ianuarie 2022, spre deosebire de doar 0,6% în ianuarie 2022. Tot cu o inflație de 8,5% este și Slovacia, în ianuarie 2022, deși la începutul anului trecut avea doar 0,7%.
În decembrie 2021, România a avut o inflație de 8,2%, iar dacă țara noastră s-ar fi aflat în zona euro ne-am fi situat în topul 6 al celor mai mari inflații. Dar în Europa de Est, România are o inflație mai mare decât Ungaria și Bulgaria, fiind depășită doar de Polonia și Slovacia.
În decembrie 2021, Ungaria înregistra o inflație de 7,4%, înregistrând o creștere pe tot parcursul anului trecut. Bulgaria a avut o inflație de 7,8% în decembrie 2021. Doar Polonia a reușit să depășească România în regiune, având o inflație de 8,6 la sfârșitul anului trecut. Doar că spre deosebire de România, Guvernul de la Varșovia a luat imediat măsuri și a redus TVA-ul la benzină și motorină, timp de 6 luni, pentru a încerca să țină sub control inflația. De asemenea, polonezii vor avea TVA zero la alimente, gaz și îngrășăminte, din februarie 2022.
BCE nu intervine momentan pentru reducerea inflației
Statele membre UE sunt acum dependente de deciziile Băncii Centrale Europene (BCE). Christine Lagarde, președintele BCE, a vorbit despre situația inflației, precizând că o intervenție rapidă a băncii europene ar putea pune în pericol creșterea economică. Aceasta a declarat că își dorește ca politica monetară să acționeze ca un „amortizor de șoc”. Președintele BCE estimează că inflația se va stabiliza în acest an, iar spre sfârșit de 2022 va începe să scadă. „Va scădea mai puțin decât ne-am gândit cu toții în urmă cu un an, inclusiv toți economiștii lumii, dar va scădea” a subliniat Lagarde, citată de ft.com.
Nici economia Statelor Unite ale Americii nu are o evoluție mai bună, după ce inflația a ajuns la 7,5% în ianuarie 2022. Nu s-a mai atins acest prag în America din 1982, când s-au luat mai multe măsuri pentru combaterea inflației.
România, între BNR și prețurile din sectorul energetic
Toate aceste probleme de pe piețele internaționale arată că inflația nu este doar un impediment pentru economia României. Măsurile Guvernului României trebuie gândite și luate doar în acord cu deciziile Uniunii Europene și cu tendințele de pe piața americană, care influențează în mod direct economia UE. Banca Naționala a României estimează că inflația, în țara noastră, va ajunge la 11,2% în trimestrul II din 2022, iar spre sfârșit de an ar putea să scadă la 9,6%, ceea ce este oricum foarte mult peste estimările de anul trecut. BNR avertizează cetățenii că vor urma noi scumpiri în acest an și cetățenii ar trebui să aibă grijă cum își organizează resursele financiare.
Comisia Europeană estima, în toamna lui 2021, că România ar putea să aibă o creștere economica de 5,1% din PIB în acest an. Ministerul Finanțelor a vorbit, în decembrie 2021, despre o creștere de doar 4,6% în 2022, ceea ce arată că deja s-au redus așteptările. De asemenea, la început de 2022, Comisia Europeană a redus așteptările privind creșterea economică în zona UE. Dacă se estima o creștere de 4,3% în 2022, acum experții europeni vorbesc de doar 4%, care pe parcursul anului poate evolua.
Petrișor Peiu, analist economic, arată că România trebuie să lupte cu inflația pe două fronturi: unul în care BNR crește dobânda de politică monetară și altul în care Guvernul va încerca să „calmeze” prețurile din sectorul energetic.
„Lupta împotriva inflației trebuie dusă pe două fronturi: pe de o parte, Banca Națională trebuie să devină mult mai curajoasă în a crește dobânda de politică monetară, care astăzi este la un nivel mult prea redus față de amploarea fenomenului general al creșterii prețurilor. Pe de altă parte, guvernul are la îndemână multe pârghii administrative pentru calmarea prețurilor din sectorul energetic. Căci dacă ne uităm cu atenție la structura procesului inflaționist curent, el este, în mod clar, susținut de o creștere masivă și irațională a prețurilor la gaze naturale, energie electrică și combustibili. Ori guvernul este acționar majoritar în toate marile companii producătoare de electricitate și gaz natural și deține pachete mari de acțiuni la firmele majore de distribuție și de furnizare a utilităților”, a explicat Petrișor Peiu, într-un interviu pentru PS News.
