Laura Codruța Kovesi, procurorul-șef al Parchetului European (EPPO), are un turneu de promovare în România, pentru că în Vestul Europei nimeni nu pare interesat de ceea ce ar avea de declarat. Fosta șefă DNA s-a întors în România și a dat mai multe interviuri din care reies intențiile sale cu privire la anul 2024, când vor fi alegerile prezidențiale.
Kovesi a făcut mereu politică și a fost conectată la lumea politică din România. Toate funcțiile importante pe care le-a avut sunt rezultatul unor legături politice. Inclusiv numirea la conducerea Parchetului European este tot rezultatul unor negocieri politice între Parlamentul European și câțiva lideri ai statelor membre.
Chiar și fără rezultate importante la nivel european, Kovesi rămâne un politician cu aspirații de magistrat, iar de fiecare dată când are ocazia se implică în bătălii politice. A făcut-o și de această dată, într-un interviu pentru G4Media, când a lansat un atac la adresa președintelui Klaus Iohannis.
Întrebată dacă Iohannis i-a cerut demisia în 2018, Kovesi a răspuns: „Da, este un lucru pe care nu l-am făcut public. A fost o discuție între noi. N-am considerat că trebuie să fac public acest lucru. Mi-a cerut demisia. Am refuzat”.
Kovesi nu precizează că în 2018 demiterea sa a avut loc la Ministerul Justiției și pe baza unei hotărâri a Curții Constituționale, care i-a cerut președintelui Iohannis să semneze decretul de demitere a fostei șefe DNA. Interviul lui Kovesi, în care precizează că Iohannis i-ar fi cerut demisia, este un atac politic la adresa președintelui țării, din partea unui procuror care se presupune că ar trebui să fie apolitic. Fosta șefă DNA își conturează profilul anti-Iohannis pentru o eventuală campanie electorală.
Deși în urmă cu câteva luni declara că nu va candida la alegerile prezidențiale, acum arată mai multe ezitări într-un interviu pentru spotmedia.ro: „Întotdeauna poți să găsești motive să te răzgândești, dar eu îmi mențin afirmația. Mandatul meu e de 7 ani și o să-l duc la capăt. Mai am 4 ani și pot să fiu mult mai eficientă aici, pot să obțin mult mai multe lucruri. Lucrăm împreună cu DNA-ul, nu mai sunt singuri, că pentru o perioadă asta a fost impresia. Am spus că nu candidez. Eu când spun un nu, e nu. Dacă vreodată, prin absurd, voi face ceva, eu voi fi cea care va anunța”.
Kovesi a răspuns ca un politician care momentan nu poate să-și anunțe intențiile. Nu va fi primul candidat care va intra în cursa pentru Cotroceni, pentru că până atunci mai are de pregătit alte etape. Cu acest mesaj, Kovesi le transmite susținătorilor săi politici că are nevoie de „motive” pentru a se răzgândi.
Cine o va susține pe Kovesi?
Problema pentru Kovesi e tocmai una de tip politic, deoarece aceasta ar putea intra în cursa pentru prezidențiale doar dacă ar avea mari șanse la victorie. Partidul care ar primi-o cu brațele deschise este USR, însă acesta trece momentan printr-o criză profundă, fiind cotat între 7 și 11% în toate sondajele. USR nu mai e capabil nici să treacă de AUR, de mai bine de un an.
De ce are nevoie Kovesi pentru a-și crește șansele la victorie? De susținerea PNL sau AUR. USR-iștii au afirmat de mai multe ori că USR va deveni a doua forță politică din România, după PSD. Atât Cătălin Drulă, cât și Ionuț Moșteanu, liderul deputaților USR, au făcut astfel de afirmații în ultima perioadă. Dar cum o eventuală alianță de tip „Nicușor Dan 2020” nu este posibilă pentru alegerile prezidențiale, USR a ales calea războiului cu PNL, atacându-i pe Klaus Iohannis, Nicolae Ciucă, Lucian Bode și mulți alți liberali importanți în partid. Marele plan USR este să depășească PNL și, astfel, liberalii să fie nevoiți să susțină candidatul USR-ist în turul doi al alegerilor prezidențiale.
Pe lângă problemele de politică internă, Kovesi are unele și de politică externă, deoarece va trebui să găsească susținerea unui mare stat. Este evident că Statele Unite ale Americii vor miza pe un candidat la alegerile prezidențiale, mai ales în contextul conflictului dintre Ucraina și Rusia. Atât PSD, cât și PNL pot livra candidați cu profilul dorit de SUA, iar aceștia ar putea fi Mircea Geoană, Marcel Ciolacu sau Nicolae Ciucă.
Kovesi a fost în trecut apropiată de Ambasada SUA de la București, pe vremea când americanii o premiau, dar din 2019 pare mai apropiată de Franța și Germania. În 2019, Dacian Cioloș a reușit să-l convingă pe Emmanuel Macron, președintele Franței, să-l retragă pe Jean-François Bohnert din cursa pentru Parchetul European. Contracandidatul lui Kovesi a fost numit, în vara lui 2019, la șefia Parchetului Național Financiar din Franța, lăsându-i cale liberă lui Kovesi spre EPPO.
Parchetul European, folosit ca instrument politic
Kovesi va încerca să folosească Parchetul European pentru a atrage atenția liderilor UE. În cazul în care Statele Unite nu vor fi interesate să o susțină, atunci Franța și Germania ar putea miza pe fosta șefă DNA. Emmanuel Macron este la al doilea mandat de președinte, iar până în 2024 își va pierde foarte mult din influență. Președintele Franței nu are o majoritate în Parlament și partidul său devine tot mai fragil la atacurile opoziției. Astfel, Franța poate deveni instabilă în orice moment. Situația nu este mai bună nici pentru Olaf Scholz, cancelarul Germaniei, care are mari probleme interne. Germania a pierdut foarte mult din influența pe plan extern, iar fără o putere militară nu poate atrage statele din vecinătatea Rusiei. Într-un context extern atât de complicat, Laura Codruța Kovesi nu-și poate afirma intențiile politice.
Fosta șefă DNA își va ascunde toate problemele pe plan extern: în 2018 CNATDCU a decis că a plagiat în lucrarea de doctorat; înainte să ajungă procuror-șef DNA mergea la petreceri cu Liviu Dragnea (condamnat) și Sebastian Ghiță (inculpat dat în urmărire internațională); la DNA Ploiești a privit nepăsătoare la un cuib de corupție care fabrica probe; a folosit protocoale secrete cu SRI care au fost declarate neconstituționale.
