Nicolae Ciucă și-a depus demisia din funcția de premier, ceea ce înseamnă că oficial rotativa guvernamentală a fost pusă în mișcare. Marele pierzător pare a fi UDMR, care ar putea rămâne în afara guvernului, ceea ce înseamnă că ar trece oficial în opoziție. În acest context, unul dintre ministerele vizate este cel al Mediului, condus de Tanczos Barna. De altfel, bilanțul actualului ministru este mai degrabă unul negativ.
Restanțele de la Ministerul Mediului
Cele mai importante două paliere pe care Ministerul Mediului ar fi trebuit să se concentreze sunt combaterea schimbărilor climatice și protejarea biodiversității. Întâmplator sau nu, exact aici sunt cele mai mari restanțe. În primul caz, Ministerul Mediului ar fi trebuit să promoveze politici și măsuri eficiente pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și adaptarea la schimbările climatice. De pildă, promovarea energiei regenerabile, îmbunătățirea eficienței energetice, dezvoltarea transportului durabil și promovarea practicilor agricole sustenabile. Lucrul acesta însemna în practică o colaborare cu Ministerul Transporturilor sau Ministerul Agriculturii, după caz.
În schimb, România este codașa Europei atunci când vine vorba despre o mulțime de indicatori importanți precum reciclarea. Doar în București, rata reciclării este de 10%, deși europenii au impus un prag de 55% până în 2025. În plus, România, ca și ceilalți membri UE, se confruntă cu sarcina apreciabilă de a atinge neutralitatea climatică până în 2050 și de a reduce emisiile cu efect de seră cu 55% până în 2030. Țara noastră ar trebui să aloce 37% din fondurile de redresare pentru măsuri referitoare la climă și biodiversitate. În schimb, România este în acest moment codașă la tranziția verde, iar Ministerul Mediului în loc să accelereze lucrurile, pare preocupat de cu totul altceva. De pildă, Tanczos Barna a devenit un soi de vector de comunicare al UDMR, fiind preocupat zilele acestea de a da asigurări publicului cu privire la continuarea UDMR la guvernare.
Nici la capitolul protejării biodiversității, Ministerul Mediului sub conducerea lui Tanczos Barna nu a excelat. În mod normal Ministerul Mediului ar fi trebuit să adopte măsuri pentru conservarea biodiversității și protejarea speciilor și ecosistemelor vulnerabile. Aceasta poate implica extinderea rețelei de arii protejate, implementarea programelor de conservare a speciilor amenințate și promovarea practicilor agricole și silvice durabile. În schimb, pădurile din România continuă să dispară în ritm alarmant. Nicio legislație recenta dată de Ministerul Mediului nu combate eficient tăierile ilegale de pădure. Datele publicare de diverse ONG-uri specializate sunt de-a dreptul alarmante: 20 de milioane de metri cubi de lemn ies anual ilegal din pădurile noastre. Dar pentru Ministerul Mediului, lucrul acesta nu pare o urgență. Aplicația lansată de Ministerul Mediului care ar trebui să stopeze tăierile ilegale de păduri s-a dovedit un fiasco pentru că nu este accesibilă publicului.
Ministerul Mediului nu a pus în practică niciun program național major de extindere a suprafețelor împădurite. Nu avem niciun proiect major în colaborare cu Ministerul Agriculturii pentru promovarea agriculturii durabile, cu reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și protejarea solului, precum și a rezervelor de apă. În contextul lucrărilor de la Canalul Bîstroe care riscau să afecteze biodiversitatea Deltei Dunării, Ministerul Mediului nu a avut nici o reacție serioasă. Comunicarea a făcut-o în special MAE și premierul, deși Ministerul Mediului ar fi trebuit sa die direct interesat de lucrul acesta. Mai recent, în contextul distrugerii barajului de pe Nipru, ca urmare a războiului din Ucraina și a scurgerilor de petrol care riscă să ajungă în curând pe litoralul Mării Negre, Ministerul Mediului a rămas la fel de tăcut, comunicarea fiind făcută mai ales de actori non-guvernamentali. În concluzie, bilanțul Ministrului Mediului sub conducerea lui Tanczos Barna este unul negativ.
