Reforma pensiilor rămâne cel mai dezbătut subiect din Planul Național de Reziliență și Redresare al României, după ce Comisia Europeană a cerut ample modificări ale sistemului de pensii, atât pentru cei cu pensii speciale, cât și pentru cei cu pensii pe bază de contributivitate. În viziunea Comisiei, toate pensiile ar trebui recalculate în următorii ani, iar vârsta de pensionare ar trebui să se apropie treptat de 70 de ani.
Numai că astfel de măsuri ar provoca pierderi electorale pentru actualele partide aflate la guvernare, care peste un an ar trebui să ceară votul cetățenilor. O reformă a pensiilor, introdusă forțat de Emmanuel Macron împotriva voinței poporului, a trezit un val de proteste violente în toată Franța, iar popularitate președintelui a scăzut brusc. Milioane de francezi au respins în stradă respectiva reformă care creșterea vârsta de pensionare și recalcula pensia cetățenilor.
România nu este departe de un astfel de scenariu dacă Guvernul va decide să modifice radical sistemul de pensii, așa cum au propus Comisia Europeană și Banca Mondială. Pensiile speciale sunt cel mai mare impediment, deoarece o reformă reală a acestor venituri nejustificate riscă să provoace probleme cu anumite instituții care se ocupă de securitatea națională sau sistemul de justiție. Guvernul Ciucă a propus supraimpozitarea acestor pensii speciale, astfel încât niciun special să nu mai aibă pensia mai mare decât salariul. Totodată, militarii vor mai pierde 5 sporuri care erau introduse în recalcularea pensiei. Însă există o mare discrepanță între supra-impozitul cerut de CE, care a vorbit de 30%, și cel propus de guvernul român, care vrea doar 15%. De asemenea, există mari diferențe și în legătură cu formula de calcul a pensiilor.
Reforma pensiilor nu este unul dintre cele mai importante capitole din PNRR-ul României și de această reformă nu depinde toată finanțarea pentru țara noastră. Dacă guvernul va decide să nu facă reforma pensiilor așa cum solicită Comisia Europeană, atunci România ar pierde doar 500 de milioane de euro dintr-un PNRR de 29 de miliarde, ceea ce ar nu ar fi nicio problemă și nu ar pune în pericol niciun proiect. Reforma pensiilor reprezintă doar 1,6% din PNRR-ul țării noastre, nu 3 miliarde de euro cum mint liderii USR.
Inclusiv alte țări UE se gândesc să renunțe la o parte din banii din PNRR pentru a nu face reformele cerute de Comisia Europeană. Problema Comisiei este aceea că încarcă să-și impună reformele în societăți care se confruntă cu probleme diferite. Chiar dacă România are o problemă cu pensiile speciale, această reformă nu trebuie făcută pentru a pune în pericol securitatea națională sau să blocheze sistemul de justiție. Comisia nu ține cont de aceste detalii și lasă toată responsabilitatea pe umerii unor partide politice care încearcă să atragă voturi.
„E o discrepanță mare între practica din Uniunea Europeană, mă refer la pensiile magistraților, la pensiile din apărare, ordine publică, siguranță națională și ce ne-am asumat noi în PNRR. (…) Dacă, în acest moment, noi luăm ad litteram ce ne-am asumat în PNRR, depopulăm Ministerul Apărării, Ministerul de Interne, Justiția, toate serviciile din România”, a explicat Marcel Ciolacu, liderul PSD, în legătură cu reforma pensiilor.
Reformele întârzie și în alte state UE
Spania a făcut și ea o reformă a sistemului de pensii, însă departe de cum se aștepta Comisia Europeană. Spaniolii mențin vârsta de pensionare la 67 de ani, din 2027, însă modifică radical formula de calcul a pensiei: cine câștigă mai mult va plăti mai multe taxe pentru pensie. Spaniolii au introdus o taxă de solidaritate, care va fi aplicată doar celor cu venituri foarte mari, pentru a-i ajuta pe pensionarii cu venituri mici. Acest lucru le permite spaniolilor să mărească pensiile mici fără să crească povara guvernului. Pensia minimă din Spania ar putea crește de la 700 de euro la 900 de euro, începând cu anul 2027. Guvernul de la Madrid nu are probleme cu banii din PNRR, deoarece și-a negociat PNRR-ul doar pe baza granturilor europene, refuzând împrumuturile oferite de Comisia Europeană.
Italia are mari probleme cu numeroasele reforme pe care trebuie să le facă până în 2026. Guvernul de la Roma a cerut chiar să fie prelungite anumite termene până în 2029, dar nu există momentan un acord în acest sens. Comisia a amânat cu o lună plata celor 19 miliarde de euro pe care Italia trebuie să le primească la început de 2023. Problema e tocmai lipsa reformelor. Din 50 de jaloane pe care Italia trebuia să le îndeplinească până la sfârșit de 2022, au fost realizate doar 10, iar alte 23 sunt doar „parțial realizate”.
Italia a obținut deja 66 de miliarde de euro până acum, însă guvernul italian nu dă semne că va reuși să facă toate reformele pentru că are nevoie de mai mult timp. Premierul Giorgia Meloni a anunțat că în următoarele săptămâni vor fi realizate mai multe reforme esențiale pentru Italia, ceea ce ar putea debloca negocierile cu Comisia.
Un alt stat UE care are mari probleme cu PNRR este Ungaria, care abia la sfârșit de 2022 a reușit să primească aprobarea de la Comisia Europeană și o mică parte din bani. Guvernul de la Budapesta trebuie să depună tot efortul pentru a convinge Comisia. Viktor Orban a reușit să-și negocieze acest acord cu ajutorul conflictului din Ucraina. Ungaria era pregătită să blocheze prin veto ajutoarele către Ucraina, dacă Comisia Europeană nu îi accepta PNRR-ul.
Renunțarea la o parte din fondurile din PNRR nu ar trebui văzută ca un eșec al unui guvern. Niciun stat european, dintre cele care primesc cele mai mari sume, nu va reuși să îndeplinească toate jaloanele, așa cum niciun stat UE nu reușește să aibă rată de absorbție a fondurilor europene de 100%. Birocrația europeană și timpul necesar pentru a implementa anumite reforme foarte importante sunt factori care fac foarte dificilă o rată de absorbție de 100% din PNRR. Fiecare stat își poate schimba strategia sau prioritățile și să nu mai țină cont de ceea ce a negociat în momentul semnării PNRR. Momentan, guvernul de la București este printre puținele din UE care se implică să respecte toate jaloanele stabilite cu Comisia Europeană.
