Skip to content
Economie

ANALIZĂ Ministerul Finanțelor a greșit bugetul pentru 2023 sau se pregătește pentru criză? Tăierile bugetare, un semn negativ pentru economie

bihon.ro

Bugetul statului se află într-o situație dificilă după ce Ministerul Finanțelor a luat decizia de a reduce cheltuielile cu circa 20 de miliarde de lei pentru a menține stabilitatea financiară. După doar 3 luni de la stabilirea bugetului pentru 2023, Ministerul Finanțelor vine să corecteze cheltuielile țării, ceea ce nu poate provoca decât mai multe preocupări pentru economia României.

Statul român trebuie să facă o ajustare de cheltuieli bugetare, mai ales în zona de cheltuieli neesențiale. Colegii de la Finanțe vor face o analiză într-o perioadă foarte scurtă de timp pentru ajustarea cu 20 de miliarde a cheltuielilor pe bugetul consolidat al statului. Este o ajustare primară”, a declarat Adrian Câciu, ministrul Finanțelor.

Totodată, ministrul a criticat discret și activitatea ANAF, lăsând să se înțeleagă că instituția nu ar colecta suficienți bani la bugetul statului și ar trebui să facă mai multe controale. „Instituțiile statului trebuie să găsească soluții privind colectarea celor care nu își achită taxele, a mai spus Câciu. Există principiul inspecției fiscale. Când se iese din birou se vede imediat în colectare. Nu vreau să fac referire la ANAF. ANAF, Vama și Oficiul de combatere a Spălării banilor”, a explicat Câciu.

ANAF a ajuns în atenția ministrului după ce nu a reușit să atingă pragul de colectare stabilit pentru primele 3 luni din 2023. ANAF a colectat cu aproape 3 miliarde de lei mai puțin decât avea programat pentru această perioadă. Prin urmare, bugetul statului are deja o pierdere de 3 miliarde de lei doar din cauza ineficienței ANAF, care va trebui să găsească soluții pentru a respecta programul de colectare asumat pe 2023.

Colectarea veniturilor este responsabilitatea ANAF și esențială pentru stabilitatea economică a țării, deoarece de la începutul pandemiei României se află în deficit bugetar excesiv. Pentru a reduce acest deficit, instituțiile statului trebuie să crească gradul de colectare a taxelor. Pentru 2023, guvernul român și-a asumat un deficit bugetar de 4,4% din PIB.

Colectarea veniturilor nu este singura soluție de care are nevoie guvernul pentru a acoperi gaura de 20 de miliarde de lei din bugetul statului. Ministerul Câciu a vorbit și de alte măsuri pentru a reduce cheltuielile bugetare. Una dintre acestea ar putea fi înghețarea angajărilor la stat. „Avem prea multe angajări, din punctul meu de vedere, în ultima perioadă”, a avertizat ministrul, fără a oferi detalii dacă angajările vor fi înghețate sau doar limitate. Cert este că bugetul va avea de suferit dacă vor continua aceste angajări. Odată cu reducerea cheltuielilor ministerelor, cel mai probabil vor fi reduse sau înghețate complet și angajările.

Cheltuielile ministerelor și agențiilor controlate de guvern vor urma și ele să fie limitate pentru a evita risipa banilor, ceea ce arată că Guvernul are mari probleme cu finanțele și se grăbește să ia soluții pentru a evita o criză spre sfârșitul anului, mai ales că inflația României se menține la cote foarte ridicate, printre cele mai mari din Uniunea Europeană.

Actualele decizii ale Ministerului Finanțelor de a reduce anumite cheltuieli demonstrează că previziunile Consiliului Fiscal au fost unele reale. În decembrie 2022, când a fost prezentat bugetul pentru 2023, Consiliul Fiscal a avertizat că veniturile sunt supraestimate și cheltuielile subestimate. Potrivit specialiștilor din Consiliul Fiscal, România ar avea un deficit bugetar de 5,7% din PIB pentru 2023, cu mult peste ceea ce estima Ministerul Finanțelor.

Decizia Guvernului de a corecta bugetul pentru 2023 cu tăierea unor cheltuieli arată că veniturile și cheltuielile au fost estimate în mod greșit și nu s-a ținut cont de capacitatea instituțiilor statului de a colecta taxele. Fără o intervenție rapidă a Ministerului Finanțelor, România riscă o criză economică în condițiile în care economia țării arată numeroase semne de instabilitate cu o inflație uriașă de 15,5%, o creștere accelerată a prețurilor și dobânzi tot mai mari pentru cetățeni.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *