Există indicii serioase potrivit cărora Putin ar putea dezgheța conflictul din Transnistria. Acțiunile de destabilizare care au loc zilele acestea în teritoriu ar putea reprezenta doar un prim pas într-un plan mult mai amplu.
Conflictul înghețat din Transnistria
Transnistria sau “Republica Moldovenească Nistreană” reprezintă o regiune separatistă din Estul R. Moldova în care Rusia întreține de mai bine de 30 de ani un conflict înghețat.
Conflictul politic a început în anul 1990, imediat după proclamarea independenței așa-zisei „Republica Moldovenească Nistreană”. Cauzele originare ale conflictului se regăsesc în ultimii ani de existență a Uniunii Sovietice. Atunci, când comunismul cădea peste tot în Europa Centrală și de Est, iar Uniunea Sovietică își dadea ultima suflare, un grup de comuniști radicali de la Moscova, care încercau să prevină destrămarea URSS, (din componența căreia făcea parte și R. Moldova) au instaurat un centru alternativ de putere politică la Tiraspol.
Exploatând nemulțumirea populației rusofone față de pierderea poziției dominante a limbii ruse și frica reunirii R. Moldova cu România, autoritățile noii republici transnistriene și-au extins teritoriul recurgând la violență. Pentru o scurtă vreme conflictul a degenerat într-o adevărată confruntare între forțele moldovene și cele transnistrene, acestea din urmă sprijinite de Rusia. Dar, la 21 iulie 1992, R. Moldova și Federația Rusă au semnat o convenție. Lucrul acesta a pus capăt doar confruntărilor militare, conflictul devenind unul înghețat. Partea transnistreană și-a continuat însă politica separatistă, încurajată în mod direct de către Rusia care în felul acesta destabiliza R. Moldova și o menținea într-o zonă gri. Nu în ultimul rând, trebuie spus ca Transnistria nu este recunoscută de comunitatea internațională, iar Rusia își menține acolo o prezență militară considerabilă – aproximativ 1500 de militari.
Reîncalzirea conflictului
Reîncalzirea conflictului din Transnistria s-a făcut pe fondul evenimentelor din Ucraina. Pe fondul invaziei rusești, forțele militare ucrainene au decis la începutul lunii Martie să arunce în aer podul care lega Transnistria de regiunea Odesa. Ca urmare, pe 4 martie, forțele separatiste de la Tiraspol au cerut din nou independența Transnistriei față de R. Moldova.
Cererile separatiștilor au fost respinse de către guvernul de la Chișinău, iar de atunci în Transnistria au loc provocări constante. Zilele acestea, Consiliul de Securitate al separatiștilor de la Tiraspol au introdus cod roșu de alertă teroristă în regiunea transnistreană în urma explozii. Liderul separatiștilor, Vadim Krasnoselski, a desfășurat ședința Consiliul Suprem de Securitate al regiunii, în cadrul căreia a calificat drept ”atentate teroriste” așa-zisele atacuri asupra sediului Serviciului de Securitate de la Tiraspol.
De cealaltă parte, preşedintele R. Moldova, Maia Sandu, a declarat marţi după şedinţa Consiliului Suprem de Securitate, că, din informaţiile pe care le deţin autorităţile de la Chişinău, exploziile produse începând de luni în Transnistria îşi au originea la forţe din interiorul regiunii transnistrene.
Un pretext pentru anexare?
După toate probabilitățile, Putin ar putea căuta doar un pretext pentru o eventuală anexare a Transnistriei pe modelul regiunilor separatiste ucrainene, Donețk și Luhansk. Kremlinul a transmis că veștile din regiunea separatistă Transnistria sunt un motiv de ”îngrjorare serioasă” pentru Rusia. Agenția de presă RIA a transmis că „Rusia ar vrea să evite un scenariu în care Moscova ar fi nevoită să intervină în Transnistria”.
Putin s-ar putea folosi de același pretext ca în cazul intervenției militare din Ucraina pentru a interveni militar în Transnistria și a recunoaște oficial independența regiunii separatiste. Întrebarea care se pune e însă ce urmareste cu adevărat Putin in cazul acesta? Cum nu avem acces în mintea decidentului politic de la Moscova, putem doar să intuim două posibile scenarii.
În primul scenariu, Putin recunoaște independența Transnistriei și trimite trupe militare suplimentare în regiune, folosindu-se de pretextul “atentatelor teroriste” de acolo și spunând că vine în sprijinul populației ruse din regiune. În acest caz am putea vedea pusă în scenă o piesă de teatru similară cu cea din Ucraina în care liderul separatiștilor le cere ajutorul rușilor. Mai apoi Putin ar putea folosi forțele militare din Transnistria pentru a reataca Odesa din mai multe direcții și a încerca sa cucerească toată zona de Sud a Ucrainei. În felul acesta “unește” Transnistria cu Rusia printr-un coridor compus din tot sudul Ucrainei.
Al doilea scenariu este și mai negru. Putin nu se mulțumește doar cu Transnistria și zona de sud a Ucrainei, ci declanșează o campanie militară împotriva R. Moldova, într-un scenariu similar cu cel din Ucraina. Deși această perspectivă pare încă departe, ea nu trebuie complet exclusă. R Moldova nu se află în NATO și nu beneficiază de aceasta umbrelă de securitate. Știm de asemenea, ca pe termen lung, obiectivul lui Putin este acela de a reface în linii mari granițele URSS și de a împinge NATO la limitele pe care le avea la sfârșitul Războiului Rece. Ucraina și eventual R. Moldova ar reprezenta așadar doar primii pași.
Din acest motiv este clar ca un astfel de scenariu ar fi influențat masiv de evenimentele care au loc acum în Ucraina. Dacă Putin reușește să cucerească rapid sudul Ucrainei el ar putea fi încurajat să acționeze și în alte părți. De aceea este important ca Putin să eșueze în Ucraina.
