Useristul Claudiu Năsui s-a făcut “remarcat” zilele acestea printr-o afirmație care ar putea fi catalogată drept ipocrită. Concret, fostul ministru al Economiei a postat un mesaj pe pagina sa de Facebook prin care anunță că a redepus un proiect de lege prin care cere deconspirarea foștilor securiști și a copiilor acestora, ajunși în funcții publice. “Am redepus proiectul de lege pentru deconspirarea foștilor securiști și copiilor lor ajunși în fruntea țării…Există o mare frică a celor care conduc statul român să se afle cine sunt foștii securiști și copii lor care au ajuns în fruntea statului…Proiectul înființează un registru online al foștilor securiști și arată legături de rudenie cu persoane din politică…Măcar să aflăm și noi de ei. Voi redepune proiectul ori de câte ori va fi respins. Românii au dreptul să știe cine au fost și cine sunt securiștii care conduc România”, a scris ministrul pe pagina sa de Facebook.
Năsui a angajat o fostă colaboratoare a Securității, atunci când era ministru
Problema cu această poziție adoptată de Claudiu Năsui e că ignoră chiar propriile acțiuni din trecutul nu foarte îndepărtat al useristului. Bunăoară, Claudiu Năsui va rămâne multă vreme asociat cu celebrul „și?”, cu care a răspuns, atunci când a fost întrebat despre rațiunea din spatele numirii unei foste colaboratoare a Securității într-o funcție de director general adjunct în ministerul pe care îl conducea – Ministerul Economiei. Chiar dacă la scurtă vreme după ce povestea a ajuns în presă, Năsui a renunțat la numirea acesteia, el va rămâne asociat multă vreme cu modul în care a răspuns, un mod care trăda o indiferență față de trecutul de colaborator al Securității al persoanei respective.
Mai mult, chiar oameni din USR-ul nu au un trecut atât de curat atunci când vine vorba de colaborarea cu fosta Securitate. Amintim că Roxana Wring, cea care candidase la Primăria Sectorului 3 din partea USR, fusese la rându-i acuzată de colaborare cu Securitatea comunistă. Wring a întocmit olograf și semnat cu numele real un angajament, datat 10 octombrie 1977, din cuprinsul căruia rezulta că a preluat numele conspirativ „R 21”. Recrutarea a fost făcuta „pe baza de sentimente patriotice”. Curtea de Apel a explicat că prin cele doua note informative furnizate organelor Securității, Wring „a adus atingere dreptului la viață privată și la libertatea cuvântului”.
Claudiu Năsui trece în mod bizar cu vederea aceste escapade din interiorul USR, spunând că
“de ani de zile acuză USR că sunt <<securiști>> sau <<copii de securiști>>”. Cazul Roxanei Wring ar trebui să îi răsune destul de bine în minte de vreme ce Năsui a ajuns președintele organizației USR București tocmai în urma demisiei Roxanei Wring în urma scandalului privind colaborarea acesteia cu fosta Securitate.
Pe lângă aceste aspecte, chestiunea “copiilor securiștilor” este una problematică. Toată lumea este familiarizată cu expresia potrivit căreia copiii nu trebuie să plătească pentru greșelile părinților, chiar dacă în multe cazuri acestea nu au fost greșeli ci alegeri deliberate. În orice caz, etichetarea unei persoane drept “copil de securist” ar duce la stigmatizarea acelei persoane, aruncând o anatemă nefondată asupra ei.
Pe fostul ministru Năsui însă nu par să-l preocupe aceste chestiuni. Fostul ministru apelează la o logică populistă și se erijează astfel într-un adevărat campion al anticomunismului la peste trei decenii de la căderea comunismului. “Originile nesănătoase” se întorc în politica dâmbovițeană.
