Dacă măsura stabilității guvernamentale este dată de numărul de guverne schimbate într-un interval de timp, atunci putem spune că în mandatul președintelui Iohannis, instabilitatea guvernamentală a fost mare. De la sfârșitul lui 2014 și până în prezent, România a schimbat numai puțin de 8 guverne, ceea ce înseamnă o medie de aproximativ un guvern pe an.
Opt guverne în mandatul președintelui Iohannis
Din cele opt guverne schimbate în timpul mandatului președintelui Iohannis, majoritatea au fost din partea Partidului Social-Democrat. Coabitarea cu aceste guverne a fost una dificilă și de cele mai multe ori a generat un conflict instituțional în cadrul executivului bicefal. Conflictul dintre premier și președinte este o dovadă a instabilității politice și un simptom al unei democrații încă neajunsă la maturitate. Pe de altă parte, au existat și trei premieri liberali cu care președintele a lucrat bine, coabitarea în acest caz fiind o misiune simplă. Nu în ultimul rând, a existat și un guvern tehnocrat, teoretic apolitic, dar care a reprezentat doar un guvern de tranziție.
Victor Ponta
Primul guvern cu care președintele a fost nevoit să colaboreze a fost condus chiar de către rivalul său politic, Victor Ponta, cunoscut și ca guvernul Victor Ponta 4. Acest guvern a fost în funcție timp de aproape un an de zile, între decembrie 2014 și noiembrie 2015, fiind susținut de o coaliție compusă din PSD, UNPR și ALDE. Coabitarea a fost dificilă, dar premierul avea să demisioneze ca urmare a tragediei de la Colectiv.
Dacian Cioloș
Următorul guvern a fost unul tehnocrat, după un scurt interimat asigurat de Sorin Cîmpeanu, membru ALDE la vremea respectivă. Guvernul tehnocrat avea să fie condus de Dacian Cioloș și era teoretic unul apolitic. Acest cabinet a fost mai degrabă unul de tranziție.
Sorin Grindeanu
După alegerile parlamentare din 2016, PSD avea să câștige cu un scor record – 45,47% la Camera Deputaților și 45,67 % la Senat. Fiind atât de aproape de o majoritate simplă, PSD nu a făcut decât să coopteze ALDE și UDMR ca parteneri juniori, obținând o majoritate clară în ambele Camere ale Parlamentului și propunând premierul. După ce Sevil Shhaideh este refuzată, PSD va merge cu Sorin Grindeanu care va obține aprobarea președintelui Iohannis. România avea să intre într-o nouă perioadă de conflicte în interiorul executivului bicefal, coabitarea fiind chiar mai dificilă decât pe vremea lui Victor Ponta. Protestele din iarna lui 2017 vor afecta imaginea guvernului și a Partidului Social-Democrat, însă păpușarul din spatele ministrului Grindeanu, în persoana președintelui PSD, Liviu Dragnea, va continua să tragă sforile din culise. Grindeanu va fi însă primul premier PSD care se va răzvrăti împotriva tendințelor autoritare ale lui Liviu Dragnea și va fi tot primul premier demis printr-o moțiune de cenzură depusă chiar de partidul din care provenea. Astfel, Grindeanu își va pierde sprijinul în Parlament în iunie 2017, după doar 6 luni de mandat.
Mihai Tudose
A urmat apoi un alt premier social-democrat, Mihai Tudose. La fel ca Grindeanu și acesta va intra în conflict cu Liviu Dragnea, demonstrând că un partid va avea probleme atunci când premierul nu este în același timp liderul partidului. Tudose va pleca din funcția de premier de bună voie, pentru a evita o nouă moțiune de cenzură marca PSD. La fel ca și Grindeanu, Tudose avea să reziste aproximativ 6 luni de zile.
Viorica Dăncilă
PSD părea că va obține formula câștigătoare odată cu numirea Vioricăi Dăncilă în funcția de premier. Personaj mult mai maleabil decât cei doi, Dăncilă va rezista mai mult timp în fruntea executivului. Totuși, odată cu arestarea lui Liviu Dragnea și conflictul tot mai evident dintre premier și președinte, declinul PSD devenea tot mai pronunțat.
Ludovic Orban
Guvernul condus de Dăncilă va fi înlăturat printr-o moțiune de cenzură în toamna lui 2019 și la guvernare vor veni liberalii, cei care se vor menține la Palatul Victoria până în prezent. Totodată, relațiile dintre premier și președinte se îmbunătățesc, de vreme ce Ludovic Orban era chiar președintele PNL. Rezultatul slab al alegerilor parlamentare din 2020 vor duce la retragerea lui Orban din funcția de premier.
Florin Cîțu
Următorul premier avea să fie însă tot un liberal, în postura lui Florin Cîțu. Acesta avea să aibă un mandat dificil. Pe de o parte, PNL va fi scindat de lupte interne pentru alegerea noului președinte al partidului. Orban va pierde competiția și va părăsi partidul alături de o mână de alți liberali. Pe de altă parte, Cîțu va a avea de furcă cu partenerul junior din coaliția de guvernare, USRPLUS. După două remanieri ale unor miniștri USR, coaliția se va rupe în 2021.
Nicolae Ciucă
Va urma o alianță între PSD și PNL și un acord privind o rotativă guvernamentală. PNL va păstra funcția de premier prin Nicolae Ciucă, însă potrivit protocolului, în primăvara acestui an ar urma o nouă schimbare de premier – a 10a, în doar 9 ani – care prefigurează o nouă relație încordată între premier și președinte.
